Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA PE FAȚĂ
Rezultatele 1011 - 1020 din aproximativ 1058 pentru DA PE FAȚĂ.
George Topîrceanu - C. Hogaș: Note din călătorie
... cu iuțeală, înghițind repede și încrețind sprâncenele deasupra aburului fierbinte și mirositor. Cina fu scurtă. După ce ne ospătarăm astfel, Axinia își ghemui cum putu pe o laviță, lângă vatră, trupul ei sprinten și mărunt de țarcă ostenită, tovarășul meu așeză în tăcere la capătul tarniței o pernă vârtoasă și dispăru ... văzduhul străveziu cu o pulbere diafană și viorie. Sub mângâierile ușoare și nevăzute ale unui vânt de răsărit, fânațul adânc se mlădia în valuri molatice, pe înclinarea lină a costișei, iar prin rariștea frunzișului mișcător treceau adieri răcoroase și ușoare, ca fâlfâitul unor aripi fantastice și nevăzute. Spre dreapta ... fermecatele grădini ale Semiramidei, se așternea ca un văl străveziu, țesut din fire de lumină, pulberea de argint a lunii. Mă ridicai de pe așternutul meu mirositor de fânaț moale, care rămase culcat sub neclintirea frunzișului negru, și intrai în casă. — Scoală-te, nevrednic strănepot al lui Pitagoras ...
Ion Luca Caragiale - O zi solemnă
... mai află apoi aci aproape Inoteștii și mai încolo Lipia, amândouă vestite pentru cultura pasionată a rasei cavaline și pentru cursele de cai pe deșelate și pe distanțe de sute de kilometri... Se întinde o câmpie Pe sub poale de Carpați, Câmp deschis de... călărie etc. Mizilul strălucește în mijlocul tutulor, până acuma ca reședință de subprefectură și ca una din cele ... ci un exces de calitate: ține să facă, cu orice preț și cât se poate mai iute, din urbea sa măcar un port de mare... Pe când Leonida medita asupra chestiunii arzătoare: "ce s-ar putea cere guvernului în favoarea dezvoltării Mizilului?" iată că Direcția generală C.F.R. înființează expresul București - Berlin ... ca la Inotești și la Vintileanca! Aleargă la gară... Cercetează... Nenorocire! Nu e scăpare din vedere, nu e greșală de tipar! Este exact: expresul trece pe la Mizil fără să se oprească, nici la dus, nici la întors! A! asta e prea mult! Un an! un an întreg de ... în expresul numărul 6. - Unde merge acest primar, care nu obosește niciodată? - La București. - Ce treabă are la București? - Merge să stăruiască la C.F.R. ca, ...
Dimitrie Bolintineanu - Ștefan la moarte
... Dimitrie Bolintineanu - Ştefan la moarte Ștefan la moarte de Dimitrie Bolintineanu Ștefan, domnul țării, pe cei mai mari unește La Suceava veche și-astfel le vorbește: - "Fiul meu cel june! Voi, români doriți! Moartea mă culege dintr-ai mei iubiți ... se stinge blând. Omu-i ca un vierme ce-n țărână pare Un minut vederii și, lucind, dispare. Dar mă-ntristă foarte norul furtunos Ce pe cerul țării trece neguros; Soliman ce mâine poate se prepară A lovi cu moarte draga noastră țară. Ungurul cel falnic se supune lui ...
Constantin Negruzzi - Parte întăi
... era totdeauna atât de empedosâtâ de școala sa și de ale casii supărări, încât pre puțină vremi întrebuințasă spre a mă-nvăța ceva. Pe lângă aceasta, și cum nu știĂ© ci vra să zică rău, nici putĂ© a-mi da vreo învățătură cari să mă aperi de el. întrasăm în anul al 15-le a vrâstii meii, când iubiții și jalnicii mei părinți ... mâna hangiții bocceluța me, m-am dus drept la locul ci-mi era însămnat. O matroană bătrână țâne această casă. Ea șâde lângă o masă pe cari era un mare izvod, pe care să vide însămnati după aflavita un nenumărat număr de adresuri. M-am apropiet de această cinstită persoană cu ochii plecați, cu multă cucernicii, trecând ... îi sunt supusă slugă plecata. După un menunt, bătând în palme, o mari fată dizmățată au venit. Marto, i-au zis madam Brovn, am tocmit pe această tânâră persoană ca să iei sama de cămeși; du-te de-i arată odaia, îți poroncesc însâ să o privești ca pe o altă eu; căci, să-ți spui drept, atâta-mi place chipul ei încât, zău, nu știu ce voi fi vrednică să fac pentru ea ...
Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru
... de nevoi, mă rog, cum are tot omul, măcar corist să fie. Toate aceste nevoi, însă, fiecare și le știe, și nu privesc de loc pe public, care ar dori să vază pe “tovarășii de luptăâ€� ai eroului ce moare puțin mai mișcați de pierderea căpitanului lor. Direcția de scenă ar trebui să se cam gândească la ... nimeni nu mai venea să-i asculte; nu vom micșora meritul acelora care, lipsiți de povață bine-voitoare și de sprijinul publicului, s-au jertfit pe sine din iubire pentru arta dramatică; nu vom uita, în sfârșit, nici pe aceia care au voit să facă mult bine, dar n-au izbutit decât a pregăti izbutirea urmașilor lor în lucrare: nu vorbim însă ... vedem, mai presus de toate, actori tineri, vestea unui viitor mângâicios. Despre Iulian și Mateescu nu vom vorbi. Oricine îi știa mai presus de rolurile pe care le aveau în Ruy Blas, și nimeni nu se îndoia că vor da strălucire hainelor în care se îmbracă. Nu putem, însă, trece cu vederea că este un actor român făcut oarecum anume pentru rolul lui Don Guritano ... ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... fĂ³rte multe și palpabile, întocmai ca elementele cele slavice la Români. EÄ bine, slavismele la Români, ca și germanismele la FrancesÄ, fiind accidentale, aprĂ³pe tĂ³te s'ar putĂ© gonĂ, fără ca prin acĂ©sta să se sgudue edificiul limbii naționale, pe când celtismul la FrancesÄ și albanismul la Români nu se pĂ³te atinge fără o catastrofă totală. După premisele de maÄ sus, mintea se sperie ... vr'o 150 de ani după cucerirea Daciei? Este Ă³re cu putință? Răspund: E nu numai cu putință, dar încă datele cele istorice confirmă pe deplin datele cele linguistice. După căderea luÄ Decebal, o parte dintre DacÄ s'aÅ supus luÄ Tra-ian și aÅ început a se ... aÅ mănținut individualitatea lor proprie sub diverse nume etnice, maÄ ales treÄ popĂ³re dacice cu totul nesubordonate RomeÄ, anume CostobociÄ, CarpiÄ și BessiÄ. AprĂ³pe un secol și jumătate după Traian, când DaciÄ ceÄ domesticițÄ puteaÅ să fie și aÅ și fost deja romanisațÄ, Dacii ceÄ rebelÄ aÅ profitat de ... și ce-vĂ maÄ înainte, vedem fĂ³rte pronunțată tactica imperială de a mutĂ peste Dunăre și de a așezĂ acolo, ...
Antim Ivireanul - Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae
... voi, în veșmintele oilor îmbrăcaț, iar pe din lăuntru sunt lupi răpitori, pre carii din rodul lor (zice) îi veți cunoaște pre ei, adecă de pe faptele lor cĂ©le necuvioase. Și iarăși la 23 de capete, pe unii ca aceștea îi numĂ©ște fățarnici, orbi, nebuni și mormânte spoite pe dinnafară. Fățarnici îi numĂ©ște pentru căci să arată cu înșălăciuni înaintea oamenilor și să fac pre sine cum că sunt sfinți și drepți. Orbi ... suflet. Nebuni îi numĂ©ște, pentru căci calcă poruncile cĂ©le mai mari ale lui Dumnezeu și cearcă lucruri deșarte și de nimica. Mormânte spoite pe dinnafară îi numĂ©ște, pentru căci să fac ei mai învățați, mai drepți, mai buni și mai vrednici decât sfinții părinți și decât apostolii și ... liuri, carele acĂ©stia toate fiind împreunate la un loc, arată o dragoste peste măsură cătră Dumnezeu. Și pentru aceia l-au iubit și Dumnezeu pe dânsul și l-au făcut vestit și lăudat în toată lumea. Iar bunătatea ce-au arătat de obște iaste acĂ©ia ce-au făcut înaintea ... dreptății l-au lovit și cu palma preste obraz și i-au pecetluit spurcata și clevetnica lui gură cu amuțeala și i-au mărturisit de ...
Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace
... atunce, ficiorul craiului șvedzăscÅ, iară hatman mare era Zamoyschii. VădzindÅ lĂ©șii c-au pus Bator de la sine domnÅ în Muldova și o scriia pe atunci lĂ©șii Muldova că ieste Crăiei Leșești soțiie, după niște legături ce făcusă lĂ©șii cu Ștefan-vodă cel Bun la Colomiia și mai ... clătirea lui Caazi Cherei-soltan la Muldova, cu rușine a fi socotindÅ să lasă pre domnÅ la sminteală, pus de dînșii, și era pe atunce și Crăiia LĂ©șască în virtute, au orînduit și ei pre Zamuyschii hatmanul, cum spune Hronica leșască, mai multÅ de 7.000 de călări ... scos și Zamoyschii oastea leșască împrotiva grosimei cei tătărăști. Năvăliia tătarîi cu toată oastea asupra lĂ©șilor, ce lĂ©șii sta neclătiți și din băști da tunurile. Dosul iarăș să le ia, nu putea tătarîi de tabără și așea au stătut războiul într-acea dzi, toată dziua. Zac. 10. A ... Sol de la leși să margă la Împărăția Turcului pentru întăritura păcii. Iară despre partea hanului era aceste ponturi: Steagul și tuiurile să le dea pe mîna lui Ieremii-vodă și de la Împărățiia Turcului să scoată dirĂ©s de domnie neschimbată în dzilele lui, ce-i dzic ei ...
Alexandru Vlahuță - Luna și noaptea
... Vlahuţă - Luna şi noaptea Luna și noaptea de Alexandru Vlahuță Luna Noapte, tu ești sclava neagră a veciei, iară eu Sunt regină. De pe tronul întunericului tău, Revărs valuri de lumină; ș-un popor întreg de stele Furnică-n razele mele. Fără mine, neștiută, vecinic ai fi pribegit, Ca ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice
... literară și științifică, sărăcia mișcării noastre literare contemporane e în afară de orice îndoială și, desigur, puțini se vor găsi care să nege acest fapt pe cât de trist, pe atât de adevărat. Nu-i vorbă, în privința mișcării științifice propriu-zise se vor găsi unii care nu ne vor da dreptate. Numărul școlilor și al școlarilor crește necontenit, universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, o mulțime de tineri ne vin din străinătate înarmați cu toată ... vicios: publicul nu citește pentru că nu se produce și nu se produce pentru că nu se citește. O mișcare literară ori științifică cuprinde deopotrivă pe amândoi factorii ori — în termeni economici — cuprinde deopotrivă și pe producătorii literari, și pe consumatori. O societate produce și scriitori, și cititori care influențează unii asupra altora și, împreună, formează ceea ce numim mișcare literară ori mișcare științifică. Că ... să vedem ce puternic curent literar s-a creat în această epocă istorică numită epocă de la 1848, n-avem decât să pomenim pe aceia care au scris atunci, pe poeții epocii. Heliade Rădulescu e poet, Gr. Alexandrescu poet, Alecsandri poet, Bolliac poet, Rosetti, Negri, toți capii mișcării revoluționare democrato-burgheze și naționale sunt poeți ...
Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești
... s-au purtat și de obiceiurile lor și de legile ei, și de altele multe ce într-însa să vor fi aflat, carele să scrie pe amăruntul toate și cu deadinsul, precum de alte țări fac și scriu pe larg toate. Ci dar eu încă până astăzi, nici acel scriitoriu, nici acel spuitor n-am aflat. Și aceasta, căci n-au istorit nimeni de ... Că și acĂ©lea nu numai ce au laudă mai multă, au hulesc decât cĂ©le ce au fost, ci și foarte împrăștiiat și prea pe scurt pomenesc lucru și făr' de nici o orânduială sau tocmeală. Mai trudit-am încă ca doar din hrisoavele domnilor ce sunt pre la boierime ... cine o face, colo spuind ca o istorie, vestĂ©ște lucrurile. Ci puțin folos și acĂ©lea mi-au dat, pentru că risipit și foarte pe scurt zic și fără cap povestesc și numai de un lucru vorbescu, adecăte au de cela cui să dă, au de cel ce dă; așa ... grămadă de minciuni, precum vedem în cea Alexandrie ce-i zic, cine o va fi făcut, nu știu, și într-alte cărțului ce să văd pe la unii și ...