Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU

 Rezultatele 1011 - 1020 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.

Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822

... Las’ vântul le dărâme, el cu noi nu are treabă; Căsuța noastră îi mică sub a copacilor umbră, Smerină și pitulită, mai nu se vede din iarbă; Vifor-trăsnetul nu sfarmă proaste cocioabele mele, Și cerul a sa urgie au trimis de umilește     Pe acei cu fapte rele,     Și pe-acel ce intirește ... turcii), Și pe cer ca o văpaie arde și se tot lățește; Iar deasupra pe cetate negură de fum mocnește.     Și trăsnetele clocotesc,     Și chiar ca uliul chitesc,      cadă peste cetate,     Unde zici că sunt păcate. Bătrânul Pe Domnul, copile, roagă când fulgeră și când tună, Și nu ai nici o grijă de volbură și furtună,     Pentru că ea este A cerului răzbunare, ce pe cel rău pedepsește, Iar celui cu ... aicea o semăluire a răscoalei eteriștilor greci aflători în România în contra turcilor, din care cauză turcii au năbușit în Moldo-Valahia și, ca stârpească pe greci, au pârjolit orașe și sate ale României și au prădat poporul, întocmai și grecii au urmat asemenea ca și turcii, ca răzbuneze românilor că ...

 

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F

... sclavia. În acea epocă fiecare voia aibă spirit și succes ușor. Toți căutau versurile mici, scurte, picante, care se citeau ușor, și care fac râdă și pe cei mari, și pe cei mici. Pe atunci, cel mai mare talent era distrezi, și prima calitate: nu fii ridicol. Epigrama a păstrat ceva din caracterul inscripției. Când vezi un monument, te întrebi: Cu ce scop e ridicat și de cine ... mult mai pronunțată. El izbi cu vigoare în corupția societății romane, în delapidatorii publici [...]. El se ridică și contra scriitorilor neoriginali și sfătuiește pe negustori învelească în versurile lor sardele și măsline. Tablourile pe care le evocă sunt uneori pline de obscenități, iar expresiunile nu scapă, cu toată energia lor, de trivialitate. Tibul, Ovidiu și Martial califică pe Catul cu expresia laudativă de Doctus, ca aluzie la savantele lui imitațiuni din grecește. Horațiu tratează pe Catul, pe nedrept, cam de sus și se laudă când spune într-un vers că ... domnia lui Claudiu, a lui Neron și a lui Domițian, o provincie din Occident părea că se luptă și că reușește smulgă Romei sceptrul Parnasului. ...

 

George Topîrceanu - Poșta redacției

... orice prost impertinent C-un zâmbet de compătimire -ți zică: bravo, ai talent! În existența ta pribeagă Tot singur, mândru și sărac, De vrei lupți cu lumea-ntreagă Ca Cyrano de Bergerac; De-s în zadar a mele sfaturi Pe lângă visul tău, frumos Ca un castel cu zece caturi Din care cazi cu capu-n jos; De vrei fii trimis în frunte Când s-o isca un nou război, Și nenorocul te-nfrunte Când te-i întoarce înapoi, — Necazuri cu nemiluita În lunga ta captivitate, -ți pierzi amicii și iubita Ș-un post la Universitate... Visând, în urmă, o baladă Cu munți, cu soare, și cu flori, tragi pe Lucifer de coadă Precum l-ai tras de-atâtea ori; Și dacă vrei ai, pe lângă Acestea, ș-alte mici belele: De vrei ca gheata te strângă Și ca iubita te-nșele, Flirtând cu primul nătăfleață Pe care-l are la-ndemână, Ș-apoi din nou -ți cadă-n brațe De șapte ori pe săptămână; De vrei ca după astea toate De-a binele -nnebunești, C-o haină verde roasă-n coate Și cu jambiere

 

Alexei Mateevici - Datoria noastră

... Vremea și împrejurările, în care ne aflăm noi astăzi, pun asupra noastră o datorie, pe care trebuie s-o știe orișice moldovean din Basarabia și se străduie s-o aducă la îndeplinire. nu creadă nimeni că ea este un lucru nou, necunoscut sau că este atât de greu, încât nici nu te mai poți gândi la îndeplinirea datoriei. Nu este lucru necunoscut, căci este din suferințele de veacuri ale norodului nostru moldovenesc. Este plângerea moldoveanului nostru, năzuința lui la o viață în rând cu ... nu știe el, sărmanul, ceea ce are și ceea ce ar dori sa aibă? Durerile lui au găsit întotdeauna răsunet pe paginile gazetei noastre. Nu este lucru greu, căci este firesc. Omul nu poate tacă și doarmă liniștit când îl doare ceva. Este destul simți durerea, ca cauți alinare, însăși firea te face s-o cauți îndată ce ai simțit-o. Asta este o datorie firească. Dacă moldovenii noștri pân-în vremea ... și mergea, tot mergea înainte. Așa ne spune nouă istoria — povestirea faptelor trecute a tuturor popoarelor (noroadelor). Prin spusele istoriei, datoria noastră, ca a unui popor, ni se înfățișează și mai lămurit. În scurt, ea constă într-aceea

 

Vasile Alecsandri - Doina voinicească 6

... Las' moară ca un câine, Că i-am zis ades: ,,Stăpâne! Nu-ți tot bate joc de mine, C-a veni vara ca mâine, De te-oi prinde-n' Lunca Mare -ți fac divan pe spinare Și te calc în picioare Ca pe-un șarpe otrăvit, Ca pe-un dușman ne-mblânzit." ↑ Acest Ion Petreanu sau Ion Petrariul, după cum îl numesc unii dintre lăutari, a hoțit sub domnia ... oară, el a fost scăpat din ștreang de mitropolitul Veniamin care îl și luă pe lângă sfinția sa în curtea Mitropoliei cu sperare ca îl va aduce astfel pe calea pocăinței. Zadarnică cercare. Ion Petreanu adeveri proverbul ce zice că ,,Năravul din născare leac nu are". Într-o primăvară, atras de farmecul vieții aventuroase, el se făcu nevăzut din Iași și se ivi iarăși în Lunca Mare cu o ceata ... fu spânzurat în câmpul de la Frumoasa, de însuși tovarășul său Gavril Buzat, țigan de soi care primi a se face călău pentru ca -și scape viața. Aici e locul facem observare că niciodată un român

 

Cincinat Pavelescu - Cântecele unui greier

... mai mult în vis, Făcui risipă de simțire Și-n versuri șchioape am închis O lacrimă lângă-o zâmbire! Am îngânat cântece mici, Fără pretenție fie Gustate la Academie, Căci toate versurile mele Mici diamante, mici mărgele, Buchete fără de panglici, Garoafe, crini și ghiocei, Sunt scrise doar pentru femei ... patru-cinci amici. Când iarna am simțit că soba Pe versu-mi cald nu pune preț, Cu grabă m-am drapat în roba De magistrat, ca nu-ngheț. Și-am colindat întreaga țară Cinstit c-o leafă de aprod, Purtând sub robă o chitară Și-o inimă în loc de cod. Azi ... Uitarea celor mari și mici! Și-n stepa iernii argintie, Când singur, trist, fără amici, Culeg poemele-astea mici, Țipate-n nopți de insomnie, Vreau

 

Mihai Eminescu - Mușat și ursitorile

... pe-a scaunului spate, Din codri lupii urlă, cânii latră. Ea doarme-adânc cu brațe-n jos lăsate, Dară prin somn stă țintă privească: Un mândru vis în sufletu-i străbate. Da, când a fost copilul se nască, Opri Orion ale sale pasuri Ca soarta-n lume el i-o croiască. Jur-împrejur se auziră glasuri Și s-au oprit Neptun din drumu-i sferic, Muțit-au limba de l-a vremii ... părul lor ­ mărgăritare-n boabe ­ Bălai și moale ca și auru-n spice Scânteie-n umbră ale lor podoabe. Copilul doarme, ele fac pice Deasupra-i flori, se pleacă -l menească, Înconjor leagănul și-ntâia zice: ,, fii frumos și fața ta lucească, Precum în cer e numai unul soare, Un soare fii în lumea pământească. ­ Puternic fii ­ i-a ... ursitori, a căror daruri plouă Asupra lumii-ntregi, mai stați o clipă Și ascultați rugarea spusă vouă. Nu bunătăți cari se trec în pripă îi menească sfânta voastră gură, Nu bunătăți supuse la risipă. Puternici, mari, frumoși atâția fură, Înțelepciuni, comori le-ați dat multora Și toate, vai, cu vremea se pierdură. Lui dăruiți ce

 

Vasile Alecsandri - Legenda ciocârliei

... pe douăzeci de raiuri, Și Peneș-împăratul, arcaș cu ochiul ținteș, Ce are-n tolbă fulgeri și-n grajd pe calul Vinteș; Și alții, mulți ca frunza, mânați de-a lor iubire Cu Lia drăgălașă cate împețire. Dar nici își pleacă ochii la ei frumoasa fată, Cum nu se uită crinul la iarba cea uscată, Ci vecinic ea privește cu drag la mândrul soare! Și, tot privind lumina din fața-i arzătoare, Cu ... soare ferice născătoare Trăiește-n luminoasă și magică splendoare, Dar tristă și orbită de vecinica-i lucire, Și-i este scris de soartă atunci numai vadă Când fiul ei în cursă ar fi expus cadă. Sărmana-ncet aude sunând pasuri străine, Tresare și întreabă: Ce om, ce fiară, cine A îndrăznit vie aice, ș-a pătrunde În locuri necălcate de pas de om; pe unde Nici pasărea măiastră a trece nu-ndrăznește, Nici doru-n rătăcire pierdut nu se oprește? Copila tremurândă s-apropie și zice: Sunt om cu gânduri blânde venit din lume-aice. De ești fecior, replică bătrâna îngrijită, ...

 

George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu)

... de Sămănătorul , cea din urmă legătură vie, peste decenii, cu vechea tradiție literară. Bătrânul părea lăsat anume în urmă de către ceilalți , sentinelă de ariergardă, privească în juru-i, senin și treaz până la sfârșit, ca poată duce din lumea aceasta a noastră vestea supremă marilor lui prieteni, trecuți de mult în împărăția liniștii. Puțini cititori de literatură românească ... urmărit cu dragoste. Dar cititorii mai tineri, de azi, ori nu-l cunosc deloc, ori îl cunosc prea puțin, din ultimele lui scrieri, de aceea nu-l prețuiesc cum se cuvine. Căci opera literară a lui Slavici a fost cam inegală: ca trăiască zi cu zi, scriitorul a fost nevoit producă necontenit și, desigur, nu s-a oprit la vreme. Adevăratul Slavici se găsește numai în cele două volume de Nuvele, cu care a debutat. Acolo ... Ruptă — și mai cu samă acel neuitat, cinic și inteligent Lică sămădăul , personagiu unic în literatura noastră, exemplar de om straniu, care te urmărește ca enigmaticul Svidrigailof din Crimă și pedeapsă . Moara cu noroc nu ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice

... Aprodul Purice de Dimitrie Bolintineanu S-aprinsese-n luptă Hroiot cel tiran. Când s-abate calul marelui Ștefan, Purice-i oferă calul său îndată. Domnul nu ajunge scara ridicată. — ,,Doamne! Moviliță mă voi face eu, Ca poți -ncaleci după gâtul meu! Zice și se pleacă. Ștefan, fără muncă, Prin mijlocu-acesta pe fugar s-aruncă. — ,,Purice, sărace! De voi câștiga, În ... bune; Faptele sunt nobili, nu țărâna sa Ce deopotrivă viermii-o vor mânca. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Și acum, Movilă, aidi a ne lupta! Căci urmașii noștri nu ne-or semăna! Mulți români chiar astăzi la străini aleargă Și prin ei așteaptă țara ca meargă. Și cum vrei ca viața la ei a afla, Când tu nu o afli în inima ta! Cel străin nu-ți face niciodată bine Fără câștige drepturi peste tine. Nu zic c-o piară neamul românesc; Dar sunt timpi în care popolii slăbesc; Cum sunt ani în care pomul ce rodește Nu dă nici o roadă, deși înflorește. Popolii se pleacă când mai-marii lor În descurajare cu inima mor!... Când sunt robi ei înșiși l-a ... ...

 

Mihai Eminescu - Tu cei o curtenire...

... Mihai Eminescu - Tu cei o curtenire... Tu cei o curtenire... de Mihai Eminescu Tu cei o curtenire În glumă ­ și dorești -ți spun a mea iubire În versuri franțuzești. Dar eu sunt melancolic Și nu știu răspund. Nu pot -mbrac în glume O taină ce ascund. Tu râzi și-ți razemi capul De umăru-mi încet, Și-n ochii mei îmi cauți, Vicleano, așa ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>