Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TOT
Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 2348 pentru TOT.
Petre Ispirescu - Zâna munților
... împărat să râză și să vorbească așa înaintea tătâne-său și apoi toți fiii de împărați își dau coate, căci băgaseră de seamă că necunoscuta tot lângă el juca. Feciorul de împărat nu mai era al său. Se mira însuși de schimbarea ce simțea într-însul, dară nu cuteza să spuie ... bărbat să o ceară de nevastă. Când, pieri ca o nălucă. Feciorul de împărat rămase ca un zăpăcit. Se întoarse acasă, dară cu gândul era tot la dânsa. Tată-său, văzându-l tot pe gânduri și trist, nu știa ce să-i mai facă să-l înveselească oarecum. Când iată că-l poftesc la altă nuntă de împărat ... dânsa, ba. Juca feciorul de împărat și se uita la dânsa ca la un cireș copt. Și de astă dată o întrebă și ea îi tot răspunse cam în doi peri. Îi făgădui și acum că se va lăsa să o ducă acasă. Când fu înde seară la hora cea mai ... de pe pământ, toată puterea ei piere. Mai spuse că, spre a-l putea vedea mai adesea, intrase găinăreasă la dânșii și că tot ...
Ștefan Octavian Iosif - Adio (Iosif)
... fi rămas în sat la noi, De-ai fi avut și tu vreun rost, De-am fi avut pămînt și boi. Că sîntem nevoieși de tot, Și ai frați mici, și sînteți mulți... Muncesc din greu, fac tot ce pot Și tot flămînzi, și tot desculți ! Tu ești mai mare, mai deștept — Cînd oi muri, pe tine-i las, Și multe de la tine-aștept : Nădejdea-n tine mi ... — ochii să-i sărut : Mergi sănătos și fii voinic ! Dar stai, o vorb-aș mai fi vrut, O vorbă numai să-ți mai zic : Tot
Ștefan Octavian Iosif - Blestemul bardului
... și prăzi avut. În tron de fier sta palid și de supuși temut ; Căci cugetu-i e spaimă, privirea lui — urgie, Și bici e tot ce spune, și sînge-i tot ce scrie. Spre-acest castel veniră doi călăreți de frunte, Cu plete blonde unul, iar celălalt — cărunte. Bătrînul bard cu harfa-i, pe-un ... alături sprinten tovarășul iubit. — Copilul meu, fii gata, grăi bătrînul lin, Adînc din pieptu-ți smulge și cîntă viers deplin. Revarsă dor și patimi, tot sufletul în el, Să-nduioșem pe craiul cu inimă de-oțel. Sub bolți străvechi, în sala măreață ei intrau ; Și craiul și crăiasa pe tron ... urcă divin răsunător, Bătrînul parcă cheamă al duhurilor cor... Ei cîntă veacul de-aur, mărirea cea străbună Și dulcea primăvară, și dragostea nebună ; Ei cîntă tot ce-ncîntă viața pe pămînt, Ei cîntă tot ce-i mîndru și-nălțător și sfînt Curtenii cei mai trufași stau cu plecate frunți, Înduioșați ascultă oștenii cei mai crunți ; Crăiasa, aiurită de dor ...
Ștefan Octavian Iosif - Vedenia
... cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : â ... să facem un sicriu ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune dalbă de copilă, Ce-mi tot cioplești tu fără milă ? Ea repede-mi șopti : — Zoresc Sicriul tău să-l isprăvesc ! Dar cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma, totul se ... prinde-nghețul : Ea mînuia acum hîrlețul ! Părea un înger alb de pază, Și totuși mă umplea de groază... Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Mai sapă, drag hîrleț, mai sapă, Să pregătim curînd o groapă ! Spre dînsa palid m-abătui, Și-ntreb încet : — O, vrei ...
Alexandru Macedonski - Filozofia morții
... ați trecut, Nu, voi prin moarte nu ați murit, Trăiți în totul ce e văzut Din nevăzutul unde-ați pierit; Al vostru suflet este-n tot locul, Zboară cu vântul, arde cu focul, Se află-n frunza care-nverzește, Șoptește-n apa ce șerpuiește, Respiră-n floarea ce-mbălsămește, În noi ... izbește, ploaia o sapă! Mușchiul o roade, timpul o crapă; Cade-n rugină lacăt și toarte Soldați ai țării, mergeți la moarte, Veți fi-n tot locul, veți fi și-n noi! Nu mă voi duce-n iad ca să cat Pe câți din lume nălucă pier, Și-n rai îmi ...
... Țara mea nemărginită Cu verdeață-mpodobită. Cât cu ochii-n zări cuprinzi, Țăruleano, te întinzi, Strălucind în ape-oglinzi; Cât cu ochii dai și vezi -- Tot câmpii, păduri, livezi, Șesuri, văi frumoase, sate, Pâini în brazde semănate, Munți și dealuri-nalte, vii, Depărtări largi, albăstrii. Primăvara — numai floare În câmpii ... Munca țărănimii dreaptă. Trece vântul prin ogoare, Dă pământului răcoare Și se duce pân'în zări Și răzbate-n depărtări. Păsări cântă-n ceruri sus, Tot zburând înspre apus. Pelin verde, iarb-amară, Măiculiță, scumpă țară, Mândră ești tu și frumoasă; Mândră ești tu la vedere, Of! Dar nu ... în vecinică durere; 'N lacrimi tu te scalzi și jale, Pân'în vârfurile tale, -- Lacrimile fiilor, Necazul copiilor. Cât ești, maică, tu de mare, Gemi tot în nevoi amare, Cât ești de nemărginită, Tot atât și necăjită. Veneticii, țară dragă, Te mănâncă toți la clacă, Îți iau bogățiile Și-și lățesc moșiile. S-au făcut ei boieri mari, Chinuiesc ...
Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun
... i-au ars... Sfânta Maria Mult se supără Și mi-l blestemă, Din gură-mi zicea: — Plop afurisit, Să nu fii rodit, Să crești tot în sus, Umbră nu mi-ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci ... ei s-au odihnit, Mărul i-au umbrit, Umbra ș-au lățit, Soarele au pierit. Sfânta Maria Către măr zicea: — Mărul înflorit, Să fii tot rodit! Să crești tu în lături, Să sporești în roduri! Iar Iosif grăia Precistei îi spunea: — Hai să ne grăbim, La sfântul Vithleem, Că ... mai sunt? Că mai sunt făclii arzând. — Printre făclii ce mai sunt? Că mai sunt colaci de grâu. — Printre colaci ce mai sunt? Tot păhăruțe cu vin. — Dar la masa cine-mi șede? În capul mesei Șede Bunul Dumnezeu. De-a dreapta lui Dumnezeu Șede sfântul ... s-au deșteptat Și pe Domnul au lăudat. Dormiți, dormiți, vă culcați Și pe noi ne ascultați, Dormiți, dormiți, odihniți Și pe noi ne dăruiți Tot cu aur și argint, Bunătăți de pe pământ, C-am umblat din sat în sat Și pe la toți am urat [2]. Auzite și adunate ...
Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F
... de bună voie, care poate să fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate să fie șters, și atunci numai noi o să fim vinovați de pierirea noastră. Este foarte firesc lucru ca cititorul ... Multe a suferit el... Am vorbit mai înainte, pe cât am avut chip, despre toate nevoile moldoveanului nostru basarabean, am pus în scrierile noastre tot dorul inimii lui. Acum, când cu fiecare zi ne apropiem de o clipă de cea mai mare văjnicie în viața noastră — de alegerile în ... cârmuire pricinuiește numai rău atât țării stăpânitoare, cât și poporului care trăiește în țara asta. Pân-acum în Rusia treburile în privința asta au stat tot așa și cu alte popoare neruse și cu poporul nostru moldovenesc. Acum toate neamurile din împărăție își cată drepturile lor, de care am vorbit mai ... sunt potrivite cu drepturile lor: cu cât mai mari și mai multe sunt datoriile, cu atât mai mari și mai multe să fie și dreptățile. Tot poporul rusesc și toate neamurile, care trăiesc în Rusia, au fost pân-acuma lipsite de aceste drepturi cetățenești. Ele au dat foarte mult și n ...
Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură
... tinerilor pân-la vârsta de 16 ani, iar încălcarea acestui zacon se pedepsește cu un ștraf bănesc de la 2000 păn la 20000 de mărci. Tot așa pedeapsă trage și cel ce i-ar dărui unui băiat mai tânăr decât de 16 ani o țăharcă de tutun. În multe locuri din ... mai înaintați în vrâstă fumează; iar între oamenii cei ce, dragă Doamne, se numesc mai luminați, adeseori vezi și femei ușoare la minte, care fumează tot așa de mult, ca și bărbații lor. Pân-în vremea de față oamenii au socotit că fumarea tutunului este o petrecere nevinovată, nevătămătoare pentru sănătate ... gurii, ale nasului și ale căilor de răsuflare pân’ la plămâni — și toate veninurile, care se află în fum, trec în sânge și zdruncină tot sistemul nervilor. Iar fiindcă toate părțile trupului omenesc sunt pătrunse de nervi, apoi fumarea tutunului poate să vatăme și inima, și stomacul, și ochii, și ... împotriva beției, de puterea cuvântului viu, care în gura lor, singurilor luminători ai țărănimii, este cel mai mare și mai puternic mijloc de luptă cu tot
Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev
... vechi grecesc. Toată clădirea era împodobită pe din afară c-un rând de luminițe electrice, și seara, când se aprindeau aceste luminițe, te fermeca frumusețea. Tot așa și celelalte pavilioane. Expoziția a avut o mulțime de despărțituri, dintre care cele mai însemnate după bogăția lucrurilor, ce se afla în ... rând întreg de pavilioane. Aici au fost așezate mașinile uriașe de ale fabricilor lui Berman, Șvede și de ale altora, o mulțime de motoare de tot felul, automobiluri, locomobiluri, mașini de stins pojarul și multe altele. Dar deosebit de multe au fost mașinile și uneltele de gospodărie sătească: treierători și secerători ... o mulțime de lucruri folositoare pentru școala sătească, ieșite din meșteșugăria ei: culegeri ajutătoare la învățătură, meșteșuguri de știință și fel de fel de zugrăveli. Tot în despărțitura asta să găseau fel de fel de păsări și fiare umplute cu paie și făcute după chipul celor vii. Mai încolo — felurite ... făceau câte 7000 de ruble. După despărțitura războaielor veneau pavilioanele sticlăriei, tutunului, oțelului, cărbunelui de pământ și altele. Afară de aceste clădiri, frumoase la vedere, tot aici expoziția a avut multe așezăminte folositoare: iazuri cu pește, unde se arăta cum să se înmulțească peștele; pădurării, unde se puteau primi ...
Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate
... la minte și cunoscut în sat prin bună chibzuință în toate trebile lui. Vorbind de una, de alta, fără voie am ajuns la ceea ce tot îl doare pe moldovanul nostru în ziua de astăzi — la socoteala școlii. După cum am priceput din cuvintele lui, țărănimea cam simte lipsa de ... și cum îți pare? — El, lucru ista, negreșit că-l vor toți sătenii cei mai cu înțelegere (câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe și vorbe și altă nimic. — Apoi, nu se poate așa să se facă toate deodată. Pentru ca să ni îndeplinim dorința, trebuie mai ... apoi lucru. — Da eu socot că dintâi trebuie să lucrezi ș-apoi vremea îți va arăta la cât va veni lucrul tău. Dar dacă tot te porți numai cu vorbele, apoi departe n-ajungi. Da eu, după mintea mea asta proastă, chitesc așa că ar fi bine ca acei de ... însăși inima norodului. Ei pot să întrunească în așa tovărășii, cerând dezlegare de mai sus și dându-i lucrului său puțin câte puțin o lărgime tot mai mare în toate cererile vieții de azi. Asemenea tovărășii fără îndoială ar putea să se prindă tare la țară, unde ar fi o îndeplinire ...