Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru STAREA LUCRURILOR

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 321 pentru STAREA LUCRURILOR.

George Bariț - Inimile mulțămitoare

... îi va aduce aminte că tot ce e prea mult este stricăcios. Mă duc... însă cu acea încredințare că voi nu veți urma nici un lucru neplăcut. EMILIA: Însă la ceasul hotărât vei avea bunătate a ne chiema. Căci știi, domnule, jocul nostru câteodată e cu sgomot și... uităm ... amețit, împleticind picioarele, totdeauna să mânie foarte. Atunci eu tremur totdeauna pentru starea Dumitale. DION[ISIE]: Niciodată nu mă va mai afla în astfeli de stare. Aceasta o făgă­du[i]esc și mă îndatorez. Păcatele mele! Eu îmi pui slujba în primejdie... și ce-ar fi de nevastă și de ...

 

Ion Luca Caragiale - Vizită...

... părul. — Vezi, domnule maior? îl întreb eu după ce-și mai vine în fire; vezi? Nu ți-am spus eu că tutunul nu e lucru bun? Aldată să nu mai fumezi! Am lăsat pe madam Popescu liniștită cu scumpul ei maior afară din orice stare alarmantă, și am ieșit. Mi-am pus șoșonii și paltonul și am plecat. Când am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul ieșise un moment ...

 

Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii

... de Ion Luca Caragiale 1909 M-am dus să fac o vizită confratelui și amicului meu Tomița de ziua lui. L-am găsit într-o stare foarte proastă, plimbându-se de colo până colo ca o hienă în cușca ei, și văitându-se de durere; toată noaptea nu putuse închide ochii ... nu poți? ți-e frică?... Cu metodele de astăzi, nu simți nici cât o pișcătură de purece. - Nu de frică; nu pot, că am de lucru; trebuie să dau până-n două ceasuri cronica mea la gazetă. La trei, vine băiatul de la tipografie să mă execute... și cu durerea asta ...

 

Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie

... ministru de Interne, care în adevăr n-a triumfat în contra nimului, dar a bătut pe mulți surugii, trecând pe acolo, lucru ce făcea totuna după părerea lor. Înșelați în iluziile noastre, căutarăm un loc unde să ne putem despăgubi cu somnul; un umbrar sub care se ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor

... în prefața căreia chemam luarea-aminte a filantropilor asupra acestui nenorocit popor sclav în țara mea, în sânul Europei civilizate, și tratat ca lucru prin înseși legile țării noastre. Vacanțele le petreceam ordinar în Pomerania, la Schwienemunde, pe atuncea un mic orășel pe țărmurile mării, sau la Hehringsdorf, sat ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii Asupra criticii de Constantin Dobrogeanu-Gherea Aveam de gând să scriem o schiță critică despre talentatul și simpaticul nostru nuvelist Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Spre acest sfârșit am citit multe din criticile ce s-au scris despre dânsul și, citindu-le, ne-am schimbat ideea; ne-am hotărât să spunem câteva cuvinte despre critica noastră, despre cum este ea și cum ar trebui să fie. Aceste câteva cuvinte despre critică ne par trebuitoare înainte de a urma cu cercetările noastre. Oricine își va arunca ochii asupra criticilor ce se fac la noi, fie în foiletoane, fie în reviste, nu va putea să nu se simtă mâhnit. Critica românească, cu foarte mici excepții, e cât se poate de deșartă, o critică de frunzăreală. E mare rețeta în literatura noastră, dar mai mare încă în critică. Critica la noi nici n-are o viață neatârnată, ea trăiește pe lângă literatura artistică, din viața acestei literaturi, și nu pentru a-i da vreun ajutor, ci mai degrabă pentru a o încurca. Când apare vreo lucrare a unui scriitor al nostru, criticii se împart de obicei în două tabere: unii, dușmani ...

 

Ion Luca Caragiale - Națiunea română

... pe teatrul războiului? Așa mă gândeam eu; însă tovarășul meu, și mai optimist și mai prevăzător, socotea mai bine. - Dacă războiul se termină, cum e lucru aproape sigur, în favoarea armatelor creștine, nu se poate închipui ce eră de mișcare publică se va deschide în România independentă, după două veacuri și ...

 

Cezar Bolliac - Sila

... cu rîndul, cînd el se dezvelește,     Se duc de-l învelesc. Și rîd cînd văd că fierbe în oală o găină Ce-au căpătat pe lucru de la a lor vecină :     Căci tortu-i omenesc. Oftă bătrîna însă și zise către fiică : — „Cînd am luat pe tat ... bătătură, și plugul lîngă casă, Ș-un călător, oricare, afla ceva pe masă     Cînd s-abătea la noi. Era fruntaș bătrînul, ca el puținu cu stare, Abia-nvîrtea prin curte cu carul său cel mare —     Un car cu șase boi. Pe orice puneam mîna ieșea în toate bine. Tu semănai ...

 

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

... noi pe partea politică. Dar, cum am spus de atâtea ori, literatura nu se importă, ca formele politice. Scriitorii noștri n-au transplantat literatura străină (lucru, dealtfel, imposibil și inconceptibil), ci numai s-au inspirat de la ea, au luat-o ca model, unii mai servil, alții mai liber. Gradul de ... de extracția socială a scriitorului, de clasa socială din care făcea el parte, căci, dacă era dintr-o clasă mai de jos, acest lucru putea suplini într-o măsură oarecare lipsa de familiarizare cu literatura populară. Cu alte cuvinte, scriitorul care a avut un organism sufletesc destul ...

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

... ușor treburile. Fie Englez orÄ­ Muscal, EvreÅ­ orÄ­ Maghiar, Armean, Grec orÄ­ Bulgar, turc orÄ­ Român, fie bandit orÄ­ împÄ•rat, el nu e în stare să-șÄ­ dea sĂ©mă, că se înjosesce și se pune ‘n rînd cu fiarele sÄ•lbatice când strigă «Să nu avețÄ­ milă ... înjură pentru-că stăruim, ca ceÄ­ tarÄ­ să ia mÄ•surÄ­ pentru apÄ•rarea celor încă slabÄ­, ci de RomâniÄ­ desechilibrațÄ­, care nu sînt în stare să înțelĂ©gă, că stăruința nĂ³stră e pornită din cea maÄ­ curată iubire de Ă³menÄ­. Dacă vre-un om, fie el Român, Bulgar ... respingem, ci pe Ă³meniÄ­ desbrăcațÄ­ de firea omenĂ©ască, carÄ­ străinÄ­ aÅ­ fost și străinÄ­ aÅ­ rÄ•mas, pe hainiÄ­, carÄ­ nu sînt în stare să se iubĂ©scă și profită fie de nepriceperea, fie de slăbiciunile, fie de strîmtorările nĂ³stre, ca să ne ruineze și să se facă ...

 

Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis

... pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi. Să ne-o închipuim, caeteris paribus , înmiit de mare — același lucru. Cu proporțiuni neschimbate — o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>