Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru MĂCAR CA

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 579 pentru MĂCAR CA.

Constantin Stamati - Măgarul împodobit

... cest obraznic de frica celui călare Orice înfruntare. Odată însă măgarul din grajd afară ieșind, Și viindu-i chef să umble singur pe ulița mare, Ca să facă haz, văzând Oamenii cum i se-nchină, Au început să și zburde, să zvârle și să-i lovească. Dar cine au fost de ... Și atunci au început să înțeleagă Că toți măgarii în lume sunt sade numai măgari, Fie cât de podobiți Și cu aur poleiți, Și aibă măcar protectori pe toți boierii cei mari. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Măgarii, ca

 

Ivan Andreievici Krâlov - Măgarul împodobit

... cest obraznic de frica celui călare Orice înfruntare. Odată însă măgarul din grajd afară ieșind, Și viindu-i chef să umble singur pe ulița mare, Ca să facă haz, văzând Oamenii cum i se-nchină, Au început să și zburde, să zvârle și să-i lovească. Dar cine au fost de ... Și atunci au început să înțeleagă Că toți măgarii în lume sunt sade numai măgari, Fie cât de podobiți Și cu aur poleiți, Și aibă măcar protectori pe toți boierii cei mari. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Măgarii, ca

 

Ion Luca Caragiale - Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!!

... nu sunt adevărații reprezentanți ai țării. Nu! acea majoritate care, la amenințările băncii ministeriale, își pleacă botul și dă votul; acea majoritate, care o dată măcar nu e capabilă a trece în minoritate, nu reprezintă România! peste putință! A presupune un moment aceasta ar fi să credem ... a votat monstruoasa lege a d-lui P. P. Carp asupra școalelor profesionale așa cum a voit ministrul nerromân, care, ca briganzii, a pus Camerei servile cuțitul la gât strigându-i fioros: votul sau viața! Penibil! terribil!! orribil!!! Ieri s-a votat ... vorbe. Atâta dar! Iată prin urmare de ce, deși atât de june, Moftul este trist și cernit. Iată de ce Moftul a ținut ca o sfântă datorie față cu patria sa, cu poporul său, cu națiunea sa, să apară astăzi în chenarul de rigoare la așa lugubru-solemne ocaziuni ...

 

Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia

... facă turburare și gâlceavă, precum s-au întâmplat la mulți, de-au venit înaintea noastră de s-au judecat. 8. Așijderea vă facem în știre ca nimenea din voi să nu îndrăznească să facă besĂ©rică undeva până nu veți lua blagoslovenie de la arhiereul locului, nici să lăsați pe alții ... de suflete și trebue să să păzească. 9. Iată dară că v-am făcut înștiințare / de câte am socotit că sunt trebuincioase și de folos, ca să vă luminați și voi și să învățați și pre alții și de câte au venit și s-au judecat înaintea noastră și de câte ... împotriva vreunui lucru dintre acĂ©stea ce scriem, sau va lenevi și nu le va învăța acĂ©stia toate câte să cuprind într-această cărticea ca să știe în ce chip să le săvârșească, / pentru ca să poată îndrepta pre creștini și să le folosească la cĂ©le sufletești, pre unul ca acela bine să știe că-l vom catherisi desăvârșit, precum sfintele canoane ale sfinților apostoli și ale săboarălor poruncesc; și de-aciia nu mai iaste ... ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Făt-Frumos (Bolintineanu)

... mprăștiat Și la razele de soare În flori dulci a înviat. — ,,De-aș avea o fetișoară Cu cosițe gălbiori, Rumenă și albioară Ca cel sânge scurs în flori, Și s-o fac să mă iubească Măcar numai într-o zi; Apoi moartea să sosească, Că ferice aș muri!" — ,,De te-i ține de cuvinte, Eu pe fată ți-o voi ... n lume te-au chemat; Mergi de curm-a lor durere, Al lor plâns neîmpăcat! Eu sunt june, sunt ferice; Nu voi încă ca

 

Emil Gârleanu - Pasăre de noapte

... Emil Gârleanu - Pasăre de noapte Pasăre de noapte de Emil Gârleanu O zi înăbușitoare ca aceasta nu mai coborâse Dumnezeu pe pământ. Se coșcovise scoarța copacilor, se scorojiseră frunzele, iarba se măcinase, pământul se făcuse cenușă. Izvoarele secaseră; locul bălților ... putea lipsi apa niciodată. Până și buhna, cât era ea de greoaie, că nu-și întinsese niciodată încă aripile la zbor, cu penele ei înfoiate ca și cum i-ar sufla mereu un foi în coșul pieptului, cu capul ei buhos și nedormit, cu ochii nepotrivit de mari, ca de-mprumut, buhna, care pe vremea aceea era pasăre de zi, ca celelalte, și-a dezmorțit aripile și-a pornit-o la drum, să găsească un izvor, un pârâu, să bea o picătură ... șipot bogat în apă, și-acum nu mai izvora decât câte-o picătură pe care Dumnezeu o păstra, în fiecare noapte, privighetorii. Lucea picătura ceea ca un ban de aur, căci, ca să o găsească privighetoarea, Atotputernicul răsfrângea într-însa o stea. A stat buhna, s-a gândit, dar de ce strălucește picătura ...

 

Petre Ispirescu - Hoțu împărat

... împărat ca Solomon împărat și cum altul nu va mai fi pe lume. - Ii! tată, răspunse fiul de împărat, carele se rușină și se roșise ca o sfeclă, cum de mă osândești astfel ca pe un vinovat de codru? Și sculându-se de la masă, se duse unde se duse el, și se întoarse numaidecât, peste așteptarea tutulor, cu ... într-o zi la vânat. Acolo în pădure, stând să facă popas, se tolăniră fiecare pe ce avea, la umbră de copaci și la răcoare, ca să-și aromeze oarecum. Hoțul își așternuse ipângeaua. Deodată hoțul auzi miercăitul unui iepure, ca și când îl apucase ogarul. Se sculă, se uită prin prejur, și nu vede nimic. Soțul său, fiul împăratului, adormise, și-i da niște sforăieli ... și iepure și tot, și se întoarse să se odihnească. Când, ia ipângeaua de unde nu e. Se uită prin prejur, și nici o frunzuliță măcar nu se mișca. Fiul împăratului horcăia de socoteai că o să deștepte și pe morți. Bietul hoț rămase ca lovit de trăsnet. Simți că alt n-are cine să-i fi jucat renghiul acesta, decât ucenicul lui. Se suci, se învârti, dete târcoale prejmetelor ...

 

Mihai Eminescu - Icoană și privaz

... Mihai Eminescu - Icoană şi privaz Icoană și privaz de Mihai Eminescu De vrei ca toată lumea nebună să o faci, În catifea, copilă, în negru să te-mbraci ­ Ca marmura de albă cu fața ta răsari, În bolțile sub frunte lumină ochii mari Și părul blond în caier și umeri de zăpadă ­ În ... am mai mult? A lumei hulă oare în juru-mi n-o ascult? Putut-am eu cu lira străbate sau trezi Nu secolul, ca alții ­ un ceas măcar, o zi? Cuvinte prea frumoase le-am rânduit șirag Și-am spus și eu la lume ce-mi este scump sau drag... Aceasta e menirea ... a ta frunte, nefericit copil!" Acest cuvânt, divino, mai zi-l o dată, zi-l. Vezi tu, închipuirea în veci îmi e tovarăș. Un vis, ca o poveste, în veci revine iarăș: S-ajung o zi în care, în strâmta mea chilie, Tu să domnești ca fiică, stăpână și soție Și-n ore de durere, când gândul mi-a fi veșted Să simt cum dulcea-ți mână se lasă ... ...

 

Mihai Eminescu - Povestea Dochiei și ursitorile

... naltu-i, cât de mare, Nicăieri nu vezi cărare, De și-ar pierde urmele Ciobănași cu turmele. La temei de codri deși Nu-i cărare ca să ieși, Ci-i rariște de brazi Și un ochi voios de iaz Și doi tei ca niște frați, La tulpină depărtați, La vârfuri amestecați. Iar la umbra celor tei Mi s-arată un bordei, Frunza cade de pe ei Scuturată, resfirată ... Și cum doina-și tragănă Teiul mi se leagănă, Adormind-o florile Și privighetorile. Sună dulce, o auzi-ici, Începutul unei muzici Triste și aeriane Ca sunarea din organe. Mum-adoarme, pruncul râde, Teiul vechi i se deschide. Ies trei zâne ca pe-o poartă, Câte-o stea în frunte poartă, Ele-s ursitorile, Luminând ca zorile, Mâini ușoare, glasuri slabe, Pietre scumpe-n mii de boabe Le încarcă cu podoabe, Și prin frunze străvezie A lor glezne argintie ... te scoli, Ți-o trimite soli, Căci ți-e dat acum de soarte Viață fără moarte Și ți-e dată tinereță Fără bătrâneță. Un cuvânt măcar să nu zici, E sfârșitul unei muzici Blânde și aeriane Ca ...

 

Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte

... să privești mărețul răsărit al soarelui peste înaltele vârfuri ale Carpaților, ca să răsufli curatul aer de pe șesurile Moldovei și a Siretului, ca să auzi desfătăcioasa cântare a filomelei, ca să zici, în sfârșit, cu Văcărescu. La Carpați mi-am dus jalea, Lor am vrut s-o hărăzesc; Răsunetul, frunza, valea, Apele mi-o înmulțesc ... slujnică urâtă și bătrână, îmbrăcată cu straie stremțuroase. — Ei, asta-i? — Ba nu, ba nu; pentru că fiara noastră este cu părul galben ca aurul, cu ochii ca de șoim; dinții ei stau ca mărgelele, buzele îi sunt roșii ca cereșele; la trup este ca o leoaică, la piept ca o gâscă, cu grumazii ca de lebădă. Degetele îi sunt mai delicate decât ceara, și fața mai strălucitoare decât soarele și luna. În sfârșit, părinții, siliți cu arme, își scot ... a firei, că este din sângele său și cum ar fi sie singur omul. Această fericie o mărturisește Sfânta Scriptură, când zice: "Iată femeia ta ca o vie roditoare, întru olaturile casei tale și, vei vede fiii fiilor tăi, ca ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi și o femeie

... Ș-o schimba cum îi venea, Soți, amicii dezbina. Azi se săruta în bot Și pieziș își da la coate, Mâine ocăra pe toate. Înțepa ca o lanțetă, Era rea și veninoasă Ca o viespe costelivă, Vai de om!... ca o gazetă De limbută, guralivă. Ce cu gândul n-ai gândi ! Vorbea și de libertate; Ce prin cap nu ți-ar plesni! De dreapta nepărtinire ... Papelco de la foc, Știi vro modă, știi vrun joc? Tu principele le ții? Franțozeștele le știi? Nici bonjur , nici bonsoar Nu-nvățași și tu măcar. Nevăstuică, baraoană, Ai tu vro 'ducațioană? Ai fost și tu de bonton? Știi să zici încai pardon? Îngălato, Dezmățato, Uscățivo, Costelivo, Exclusivo! Zi-mi de ... simțit tu vreodată, Tistimel, paftală lată? De la foc, de la corlată, Din argeaua de neveste, Știi politica ce este? La princip ai fost constantă, Ca și mine de galantă... Vai de mine! mai ales Ești d-alea ce poartă feees!!! Ha! ha! ha! lea Poartă-fes! Uite fes! ia uite ... să zici? Ce-o să-ndrugi? te-am înfundat! Nu cumva porți și târlici, Mămăligă cu păsat?... N-ai mai fi de buze mute, Ci ca ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>