Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE PLINUL

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 894 pentru FACE PLINUL.

George Coșbuc - Perirea dacilor

... ori în vase Să-l vărsați pe apă tot: Cel ascuns de voi prin case Cu putere am să-l scot. Așa vreau. Așa veți face Că-i tai capul cui nu-i place! Fost-a jale-n tot regatul Și la munte și la șes; Plânse-orașul, vai ... apă, nici să-i pici. Zic și ei, cum zic românii Cei ce-urmându-ne pe-aici De strămoși ne-or recunoaște: Apa-n burtă face broaște! La o mie două sute După Crist! Iar noi suntem Morți de tot, când ni-e ulciorul Gol o zi, ca la golani, Cum ... gândit fără-ncetare; Ceva trebuie să beți Iat-aici zece păhare. Iar dincoace-aveți pesmeți Spuneți, principi, de vă place, Și cum vreți, așa voi face! Sar fruntașii daci cu ura! Să ia toți paharul plin, Căci aveau ca focul gura De când nu băură vin. Însă care cum înghite Dă să scuipe mai curând Și cu fețe-ngălbenite Se privesc ...

 

Constantin Negruzzi - Potârnichea și rândunica

... haliciuri prin rândunele, Te-ași vedea mai retirată și mai cu melanholie Și n-ai vesti primăvara cu atâta veselie. Zi mai bine că interesul face

 

Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor

... frumuseții și a manierelor lor. Declarațiile lor nu zburau în dreapta și în stânga, chipul cel mai nesmintit de a se face nesuferit tuturor femeilor. Damele erau îmbunătățite cât se poate, însă nu erau prude, plaga societății noastre. Dacă ești get-beget moldovan, dacă nu ești neologist ... fundul lojiei, sau își astupă urechile și fuge cât poate, strigând: " Ah, ma chere! quelle piece de cabarÄ™t! " Și, când merge acasă, știți ce face sfânta, curata, îmbunătățita prudă? Scrie amorezatului ei, sau amorezaților ei, pentru că de multe ori se întâmplă că pruda are mai mulți amorezați, să vie ... neispitiți; frumuseța și formele le sunt aduse în cutii de la Paris împreună cu capelele și rochiile [2], iar talentul dumilorsale este a face manevre cu lorgneta, a lovi două tușe pe piano și a zugrăvi fața dumilorsale. Cât pentru arta salonului, pentru meșteșugul de ... au talentul să însuflețeze conversația, să-și înalțe închipuirea până în al noulea cer dacă este un al noulea cer. O adunare cu femei te face de-ți uiți grijile vieții, chinurile ambiției, lipsa bogăției, nemulțumirile politicii. Fruntea ți se dezbârcește, te uiți, te socoți în vrâstă de optsprezece ani, fără ...

 

Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile

... rădice, din pământ sărac și din gunoiu să înalțe mĂ©ser, toÄ� kaqĂ–si aÎt¨n metˇ Ä„rcĂ„ntwn laoÄ� aÎtoÄ� eu ce puteam face? ÄŽpotˇghn tĂ„ Kw kaÅ» ´k¸teusa aÎt¨n. Am șăzut și acolo 3 ani, fără doao luni. Ce am lucrat și acolo (nu ... stătut și de țară și streini, ca și în toată lumea; că Dumnezeu au făcut lumea slobodă pentru toț. Și un lucru ce nu să face, nici să strămută la o besĂ©rică de cĂ©le proaste, sau la o mănăstire, pentru carele nu iaste hotar besĂ©ricesc, iară de să ...

 

Emil Gârleanu - Gâza

Emil Gârleanu - Gâza Gâza de Emil Gârleanu Calul suia din greu dealul. Nădușise. Muștile îl necăjeau, iar zăbala îi ardea gura. Dădea mereu din cap, să-și lărgească dârlogii, până ce călărețul îi lăsă cu totul slobozi. Acum mergea cu capul în pământ, cu coama împrăștiată în tot lungul gâtului, cu buza de jos spânzurând, cu mijlocul frânt. De sus cădeau razele soarelui ce-i străbăteau prin păr și-i beșicau pielea. Dealul se urca rotunjit, ca un sân, iar marginile lui se prăvăleau repezi, scufundate, acoperite de alunișuri. Unde și unde, câte un stejar se ridica din fundul prăpastiei, deodată, mânios parcă, dar vârful lui rămânea mai jos de înălțimea șoselei albe, ca un drum de moară, înecată de colb la cea mai mică adiere de vânt. Calul se opri câteva clipe, suflă puternic, apoi o smuncitură a frâului îl sili iar să pornească. În sfârșit, mai făcu cei câțiva pași de ajunse până în vârful dealului. Calul ridică puțin capul. Drumul se întindea neted, coborând prin mijlocul pădurii, care începea să arate mai deasă, mai bătrână. Tocmai în fund, târgul sticlea în soare, crucea bisericii străpungea seninul, în razele soarelui părea că pâlpâie și dânsa ...

 

Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului

... așa tristă-ntîmplare, La așa nenorocire fără mijloc de scăpare !â€� Acestea zicînd, un zgomot simt că-nainte-mi s-aude ; Stau deci pe loc plin de groază, cu care noaptea pătrunde ; Mă-mbărbătez pe-ntuneric, pe drum țintesc ochii bine, Dar ce văd ? Ah ! ceva negru, care pășește spre mine ... Ofta știind c-acel plesnet va suna și pe-a lui spate. Din calea noastră în laturi în partea despre amiază, Un drum plin de bolovane la un schitișor urmează, Schitișor ce din vechime acolo se preamărește Și ani trei sute, schitul Pionului se numește. Loc în care adevărul ...

 

Ion Luca Caragiale - Zig-zag!...

... apocalips politico-sociale. * Vouă, cari faceți parte din poporul inteliginte și nu voiți a-nțelege; vouă, buni neguțători, cari moțăiți, de cum se face ziuă până ce-nnoptează, în fața magazinelor voastre; vouă, părinți, cari nu v-amintiți că sunteți datori a lăsa o moștenire cetățenească demnă ... bine. Știam eu bine că sunt mai tare-n descripțiune decât în invocare. Doamnelor și domnilor, vă jur că d-acum-nainte nu voi mai face invocări; ar fi absurd, din parte-mi, să cerc un genere, în care văd bine că nu reies. Luați bine seama că, prin titlul chiar ... a-mi lauda mai dinainte marfa; mie, vă pot asigura de p-acum c-are să-mi placă prea mult. Numai, doresc a face cunoscut că, nici cât negru sub unghie, nu mă voi ocupa de poiltică. Așa, cu voia d-voastre, doamnelor și domnilor, îmi termin cu cinste ...

 

Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi

... numărul boierilor; o aristocrație însă care tot urmează a se înmulți va sfârși negreșit a se amesteca și a face una cu norodul. Pe de altă parte, aristocrația până acum a putut ținea, pentru că păstra asupra celor mici superioritatea banilor, a ... trăiască în nelucrare, nevăzând nici în arme, nici în vreo altă carieră slava de care era beat, sau macăr chipul de a se face

 

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului Duchesa Milanului de Constantin Negruzzi martie 1826 Italie, după ce o îndelungă vremi s-au luptat pentru slobozănie sa cu împărații, la ce de pe urmă o dobândisă; și ei nu mai avĂ© întru ea decât o umbră de stăpâniri în niște particularnice staturi, cari încă îi cunoște, nu atât ca să-s încredințăzi de protecsie lor, cu cât să temĂ© să aibă din puterea lor. Milanezul era cel mai mari dintre toate. Viscontezii, cari din particularnici stăpânitori să făcusă duchi, să bucura de o stăpâniri legiuită prin bunăvoință a noroadelor, și prin aceea a împăraților. Dar parte bărbătească a aceștii familii sfârșându-să, toate driturile sali au trecut în Casa de Orleans, prin Valentina Milanului, cari să măritasă după acest vestit duc de Orleans, ci s-au omorât de Ioan, ducul de Burgon. Stare ce jalnică întru care catandisâsă Franța, din pricina războaielor cu englejii și a feliuri de tarifuri de cari această împărăție era stricată, nu au lăsat pe copiii ducului de Orleans ca să-s ducă să puie stăpânire pe acest ducat. Venețienii, cari afla milanezul după plăcerea lor, negreșit l-ar fi apucat ...

 

Alexandru Vlahuță - 1907

... o fi... că nu-i de-aici din țară. Minciuna palidă-și topește glasul:    O, nu-l primiți! Îl știu, e vestitorul De rău, ce face pe-atotștiutorul Și vede prăbușirea la tot pasul. E cel ce împotriva ta conspiră. Invidia în inima lui geme Și gura lui e plină de ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe

... se duce la băcanul nostru și-l interpelează foarte grav. - Ai dat casa cu chirie ciocoiului? - Da. - Dă-i arvuna înapoi! - De ce? - Fiindcă nu face tocmai d-un negustor, de unul d-ai noștri, să-ți dai casa la ciocoi. - Da nu sunt d-ai dv. de loc; mă iertați ... alea!? Să mă ferească Dumnezeu! eu postesc... Pentru boieri. - Care boieri? - Nu spui. - Dacă nu spui, n-am icre. Dar baba, mai deșteaptă decât ungureanul, face un semn discret, trage la o parte pe negustor și-i șoptește încet: - Măiculiță, sunt de la conul Iancu; da să nu care cumva să ... funcționăraș foarte pirpiriu, deși afară era destul de ger; zice: - Băiete, o drojdie. După ce bea drojdia și-și suflă în degetele degerate, funcționărașul își face loc cu pardon prin înghesuiala prăvăliei și ajunge până la taraba de marmură. Aci se oprește să dea un târcol cu ochii la marfă. În ... întrebi? - Vreau să cumpăr. Atunci băcanul, gustând cu vârful cuțitului o probă din putinică și măsurând cu ochii de sus până jos pe mușteriu: - Nu face pentru d-ta, zice... astea nu sunt de cosac. - Da ce-ți pasă d-tale, dacă vreau eu să cumpăr?... Câte parale? - Vezi că marfă ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>