Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DUPĂ CE
Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 1447 pentru DUPĂ CE.
Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost
... cioric. Anapoda mai sînt și oamenii: cînd văd cu ochii… parcă dracul li spune. Acum să venim iar la vorba noastră, de unde am lăsat. După ce s-a isprăvit nunta, toți flăcăii ceilalți au rămas ca opăriți și bătînd din buze. Și ca să mai alunge aleanul din inima ... rachiu, s-a aprins cionca și s-a pus și el deoparte într-un ungher, ca un băet sărac și strein ce era. Flăcăii ceilalți, după ce-au luat beția de coadă au început a-și vărsa inima unul către altul, cum îi omul cînd prinde și el, sermanul, la ... se învețe el de altădată a mai vorbi într-aiurea. — Da, ia, dați-i pace, măi, zise altul, poate că omul știe ce vorbește… Să-i vedem mai întîi lauda și apoi să-și iee plata… Ia spune ce să-ți dăm, măi Ionică, ca să faci ce-ai zis tu? — Ia una de noauă lei, zise el, ș-o vadră de vin vechi, nu vă cer mai mult. — Iaca una ... ...
Ion Luca Caragiale - Tot Mitică
... bietul regele! I-a făcutără politicienii capul Calinder. (Ioan Kalinderu - administratorul domeniilor Coroanei.) * La telegraf. Mitică a predat o telegramă. Telegrafista (după ce a tăiat chitanța): Un leu și cinci bani, domnule. Mitică (cu zâmbetul lui cunoscut): Parol?... Nu-i prea scump, domnișoară? * La restaurant. Mitică ... Ține bine, Costică, să nu se sperie bicicleta. * - Monșer, știi că Tocilescu mai organizează o excursie? - Serios ? unde ? - La Bucureștii-Noi. * La birt. Costică (dulce): Ce mai faci, Mitică? Mitică (mâncând cu lăcomie): Mă apăr de moarte, monșer! * - Câți ani aveți? întreabă o domnișoară pe amicul nostru. - Doisp'ce, mamuazel! - Ei, aș! face domnișoara uimită. - Nu te speria, duduie, am doisp'ce ani numai p-o coastă! * Trenul de plăcere, care merge la Sinaia, se oprește în stația Buda. E foarte cald. O damă întreabă: - Musiu Mitică ... ia-ți o casă de fier, să nu ți le mai poată fura! zice Mitică. * La cafenea. Doi amici joacă table și unul din ei, după ce aruncă zarurile, strigă: - Cinci cu doi! Mitică replică imediat: - Cinci Cotoi! * Mitică e în divergență de opinii cu Costică, amicul său, care, ...
Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români
... liberal și cel conservator, acum la putere, în Anglia, este că cel dintâi, cu totul dimpotrivă cu cel de-al doilea, vede în Rusia aceea ce spun Rușii iar nu aceea ce este. Liberalii engleji cu d. Gladstone în frunte-le, chiar după expediția rusească la Kiva, chiar după urzirile rusești din Orient, chiar după tratatul dela San Stefano, n-au încetat de'a îmbrățișa cauza rusească, ca și cum judecata politică și simțirea interesului național le-ar ... scurgerea vremilor; așa sunt toți liberalii, și când zicem liberali, voim să înțelegem aci pe liberalii cinstiți, născuți liberali, cari gândesc strâmb și lucrează astfel după temperamentul lor și după cum îi taie capul, iar nicidecum nu vrem să înțelegem pe liberalii necinstiți, făcuți liberali, cari gândesc limpede, dar lucrează rău pentru interesul lor și ... C. A. Rosetti. De sigur nu putem face necinstea d-lui Gladstone, să nu facem deosebire între dânsul și prezidentul Camerei noastre, care după declarația sa de mai alaltăeri, este făcător de minuni, ca orice nepot al divului Traian, care este acum după războiu independent, nu ca mai nainte, adică are cu ...
Ioan Slavici - Păcală în satul lui
... cele din urmă. — Măi! strigară ei, ăsta ne mănâncă și urechile din cap cu vițelușa lui, ne seacă, ne face întregul hotar bătătură. Dar ce puteau să-i facă lui Păcală? El nu era de vină și avea trea- bă, nu putea să-și piardă vara umblând după coada junincei. Se sfătuiră dar între dânșii și iar se sfătuiră, se tot sfătuiră, până ce n-ajunseră a se dumeri că toată carnea pe care a pus-o vițelușa ca să se facă vițea și din ... el să-i încurce, cum ar fi încurcat a bunăoară pe oamenii din satul lui Tândală. Întinse dar pielea să se usuce, iar după ce se uscă, o luă în vârf de băț și plecă cu ea la târg, ca s-o vândă. Așa ajunse Păcală iar pe drumuri. Se ... aici, să-i ceară iertare că a îndrăznit și să-l mai roage și pe el de conac. — Fă muiere, grăi bărbatul după ce se mai încălzi în cuibul lui, mie mi-e foame; n-ai tu ceva de mâncare? De! ...
Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați
... oul și lucios, lucios, încât parcă-i era milă să puie mâna pe dânsul. În cele din urmă, îl luă și-l băgă în sân. După ce se dete jos, culese câteva uscături, făcu o sarcină mică, luă la spinare și plecă cu dânsa acasă. Copiii, când văzură oul, săreau de bucurie ... orice nevoiaș; cumpăra vaci la toate văduvele; ocrotea pe toți copiii sărmani. Omul era nesățios. Ci cât are, tot ar vrea să mai aibă. Muncitorul, după ce văzu că are destul, începu a face negoț. Și fiindcă negoțul, când merge bine, de firea lui este să se întinză ca pecingenea ... să mergem, să mergem. Și într-un suflet ajunseră la dascăl, îi spuseră și-l rugară să vie să citească, ca să știe și ei ce zice acele slove de sub aripa găinei, pe care o păstrează în colivie tat-al lor. Dascălul deocamdată nu voi să crează ceea ce-i spuneau copiii; dară după ce-l încredințară, se hotărî să vie într-o doară, mai mult de hatârul lor, decât pentru vro ispravă. Când văzu acele slove și le citi ... se planisi dascălului. Într-una din zile, ...
Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur
... vrednic decât dânșii și căutau prilej ca să-l piarză; de aceea și voiră bucuros să meargă. Ei se pregătiră și porniră. Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă până ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că ... las în prăpastie, zise Prâslea, văzând că frații cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi mai mult să mă lăsați în jos; și după ce veți vedea că frânghia nu se mai duce la vale, să puneți paznici, să păzească și, când va vedea că frânghia se mișcă de lovește ... unde ești tu. Atunci el povesti în scurt toată istoria cu merele, cum a rănit pe hoț și cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea. și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici. Ea îi spuse apoi că fiecare din zmei și-a ales câte una ... ...
... trebuie materie, îmi zice tipograful. - Multă? - Multă. - Bine, așteaptă. Poftim - zic eu în gându-mi - poftim de scrie mofturi fără inspirație. A! de ce n-am avut bunul gând să scoatem un ziar politic grav, în loc de Moftul ăsta! Ce abundentă materie! Ce comodă viață! și ce onoare! Ce satisfacție morală! Un redactor grav, al unei gazete grave - asta este o situație socială înaltă... Dar niște moftangii! Da, dar avem satisfacția că... - Domnule, mă ... de cruzimea, cinismul, sfruntarea, ticăloșia și scârba acestui regim poreclit conservator, regim vitreg și căzut, corupt și corupător, infam și infamant. Națiunea e sătulă: Destul! Ce vor oamenii-strigoi, ieșiți din tenebrele reacțiunii la lumina zilei? Ce vor aceste fantome plămădite din rachiu, spirt, basamac, ciomag, chinoros și sânge? Vor oare să arunce țara pe calea desperării, pe calea deznădejdii, pe calea ... ai dreptate; am făcut o greșală pe care trebuie s-o repar. Mergi și culege și aceasta: Legea maximului Domnii colectiviști sunt incorijibili și imposibili. După ce Națiunea, sătulă de turpitudinile, mișeliile, jaful, corupțiunea, infamia, trădarea intereselor ei celor mai sacre, de cruzimea, cinismul, sfruntarea, ticăloșia și scârba acelui regim poreclit colectivist ... corupător, infam și infamant,
Radu Greceanu - Începătura istoriii vieții luminatului
... Cum, după moartea lui Șărban-vodă, toată boierimea s-au strînsu la Mitropolie de au făcut sfat pentru alegirea de domnie 4 Cap. IV - În ce chip rădicarea și înălțarea domniei au fostu lui Costandin-vodă 5 Cap. V - Cum, după ce s-au așăzat domnu, au trimis boiari în toate părțile, pre unii la Poartă, pre alții la pașa serascheriul, ce era cu oști la Baba, pre alții la hanul, de ș-au făcut toate isprăvile domniei 6 Cap. VI - Cum au venit domnului poruncă de ... în bisĂ©rică au mers și, ducîndu-l părintele patriiarhul în oltar, molitvele de domnie i-au cetit, sfîntul prĂ©stol înconjurîndu-l după cel ce domnii dup-obiceiu să încoronează. DĂ©cii ieșind den bisĂ©rică, îndată și calul domnescu i-au adus cu toată podoaba și toți slujitorii și ... cu fală și cu cinste mare, ca pre un domnu și făcîndu-să slujba pogribaniii cumsăcade, l-au îngropat în bisĂ©rică. Cap. V - Cum, după ce s-au așăzat domnu, au trimis boiari în toate părțile, pre unii la Poartă, pre alții la pașa serascheriul, ce
... am strîns sa le fac grămadă, Ci au rămas sup zăpadă. Numai -cu te-mi da din masă Puteam să-mi zidesc o casă, Că după cum mi să pare Nu trebuie așa mare, Uite-mi capul, uite-mi coada, Mai sa-mpreună cu noada. Dar lasă, d-acu nainte Patima ... fă iconomie, Nu roade peste măsură, Mai oprește de la gură Și îți fă și tu o casă, Știi că la iarnă îți pasă. Apoi după ce-mi voi face, Vie gerul cît îi place." Așa cîinele sirmanul Făcîndu-și, cum am zis, planul, Dacă sosi primăvara, După aceea și vara, Începe oase s-adune, Merge, la un loc le pune, Nu le roade așa tare, Le ține supt pază mare, P-alți ... se-n lungime, La toat-a lui întregime, Și nădușindu-l căldura, Zise: U! a! căscînd gura, Und-așa oase mulțime După toat-a mea-ntregime? Aș! o să-mi mai fac eu casă, Să-ncep să zidesc, or lasă, Că iarna trecută-mi pare ...
Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan
... de bonton, care umblă bănănăind și vorbește mușcându-și buzele, un domnișor care știe de toate: e și politic, și diplomatic, și patriot, și liberal, după vremi, și om al trebii (de l-ei căta), și literat, un dezmetic ce se înțeapă de a trece totdauna cu duh. La acest taifas dregătorial mai veni și un străin de aceia ce n-au nici o patrie, ce se interesează de toate patriile și mai vârtos de Tara Românească, unde găsește toate d-a gata, un domnișor ce s-amestecat în toate, vorbește de toate: de politică, de comerciu, de arte, de științe, de literatură, și mai vârtos e foarte amator de limba ... literați, rămaseră cu gurile căscate; coconul Drăgan, la astfel de jucării de vorbe e totdauna om al lui Dumnezeu: nu înțelege mai nimic. Pe urmă, după ce va lua seama bine vorbei, atunci sa-l vedeți. Acum atât i se păru, că scriitorul e cam limbut, și-l dete afară zicându-i ... departe pe favoriții săi; ei, după câteva deslușiri, îl făcură sa înțeleagă obrăznicia bietului băiat de a cuteza să spuie coconului, de față, ...
Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune
... d-l Gîrleanu, pentru care recenzenții acestei reviste n-au găsit niciodată măcar un cuvînt binevoitor. Ce mister poate să se ascundă sub acestea ? De ce n-are talent Gîrleanu, și pentru ce are agronomul Sandu-Aldea, această fină lamă de ferăstrău a literilor noastre. Pentru ce cuvinte de laudă și deschiderea largă a coloanelor aceluia ce n-a avut niciodată destulă pietate și bun-simț să-și aleagă un pseudonim cînd poartă numele lui Neculai Beldiceanu, și numai cuvinte ... pe care le-a inventat sălbătăcia omenească mi-au revenit în minte și am găsit legitim strigătul de alarmă al domnului Ibrăileanu. Apoi, după ce toate aceste neplăcute senzații s-au potolit în mine, am luat colecția "Vieței românești", această primitoare gazdă a noastră a tuturora ... rătăcirea literară de la Stoborăni n-am găsit nimic. Nici un strigăt de revoltă, nici un cuvînt de indignare pentru așa vastă pată de sînge. Ce făcea d-l Ibrăileanu atuncea ? Era absent oare din țară, era bolnav, nu citea Universul ? Pentru ce atîta mutism, pentru ce făcea parte din lumea celor