Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru VORBI DESPRE

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 456 pentru VORBI DESPRE.

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

... Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de acest caracter liric al maximei, care ... totul cu detașare și cu o liniștită ironie; a te arăta mic și umilit, cu sentimentul distanței dintre tine și ceilalți. Întrucât, vorbind despre asemenea priviri asupra vieții, e loc să pomenim de izvoare, se poate spune, cred, că Schopenhauer și pozitivismul au fost educatorii pe care dl Ibrăileanu ... care spune: Timpul nu iartă. Cu fiecare clipă în copilul acesta candid se tot aprinde conștiința, flacăra palidă și rece, dar care veștejește și usucă. Despre candoarea copilului, pozitivismul gândește altfel. Denunțarea aceasta rousseauistică a conștiinței care veștejește și usucă nu mi-o pot clarifica. Ceea ce mai ales ...

 

Ion Grămadă - O noapte de groază

... 2002, pp. 118-124. Amândoi pășeam domol, braț la braț, privind cum se lungesc, împrejurul nostru, umbrele înserării peste ogoarele dogorâte ale toamnei, și vorbeam despre toate, despre știință, despre literatură, dar, mai ales, despre ce puteau vorbi doi studenți la vârsta noastră: despre dragoste. Poate era și taina înserării de vină, căci glasurile ne tremurau. Prin văzduh treceau cârduri de rațe sălbatice spre iazurile din apropiere, ca să ... întunericul înserării, am mai zăbovit puțin ca să întrebăm cine au fost ctitorii mănăstirii și de când nu mai trăiesc călugărițe întrânsa. Am aflat multe despre fosta mănăstire de călugărițe armence, la care peregrinează, și acum, o mulțime de armeni, mai ales femei, din pricina icoanei făcătoare de minuni, care se ... se hotărâră și părinții mei să meargă la nunta lui Garabet, pe care nu-l văzuseră de multă vreme; ei însă începură să-mi vorbească despre iarna cea grea, de drumurile rele și de guturai, așa de stăruitor, încât am rămas acasă. La început, am plâns nițel, dar m-am ogoit ...

 

Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru

... piedici. Nu ni se dă nouă voie să facem adunări în orișice fel, noi nu putem fățiș să ne strângem la un loc, să vorbim despre ce ne doare pe noi, să ne punem unul pe altul la cale, să ne cunoaștem simțirile și părerile noastre, să știm pe cine să ... Sunt mulți și alți oameni luminați și cu știință, care înțeleg starea poporului, nevoia lui de dreptăți de care este lipsit. Dar de dânșii vom vorbi mai pe urmă, fiindcă preoții poporani au, se înțelege, mai multă însemnătate — ei sunt căpeteniile sufletești ale țăranilor. La noi, în Basarabia, nici într ... spusele Sf. Evanghelii, ce-o citește în fiecare duminică în biserică. Numai aceste două lucruri trebuie să facă preotul moldovean, ca să-și dea socoteala despre datoria pusă asupra lui de Acela căruia i se roagă el, de datoria către neamul lui în asemenea vremuri grele, cum sunt ale noastre. Noi ... țăranilor aceste dorințe, ca țăranii să le înțeleagă bine și drept, să știe ce să ceară. Ei pot să facă prin sate adunări și sfaturi despre alegeri, să se înțeleagă între sine cum să le facă anume aceste adunări, să le lămurească țăranilor toate celea ce se ating de ele. Multe ...

 

Ion Creangă - Soacra cu trei nurori

... și spăla fața, ca nu cumva s-o vadă neadormita soacră și să-i bănuiască. Așa se munci biata noră până după miezul nopții; dar, despre ziuă, somnul o doborî, și adormi și ea între pene, caiere, fusele cu tort și bucul de mălai. Baba, care se culcase odată cu găinile ... fie harnice și dându-le de grijă ca nu cumva să adoarmă, că le vede ochiul cel neadormit. Nora cea mai mare tălmăci apoi celeilalte despre ochiul soacră-sa cel atoatevăzător, și așa, una pe alta se îndemnau la treabă, și lucrul ieșea gârlă din mâinile lor. Iară soacra huzurea de ...

 

Mihai Eminescu - La aniversară

... imperatorul o petrecea sara pân-acasă, dacă-l iertau ocupațiunile statului roman, și astăzi — îl iertau acele ocupațiuni ale statului roman. Toată sara nu vorbi un cuvânt cu domnișoara. Ea-și încrețise sprâncenele între ochi, pe care-i ridică sub frunte; cu brațele-ncrucișate, picior peste picior, ședea-ndărătnică într ... pe nume, să n-o tutuiască — să n-o sărute. Celelalte calea-vale, dar o guriță? cât lumea. Așa erau și ei. De vorbit despre... istorie, geografie și alte lucruri folositoare da! se-nțelege, cât vrei — dar o guriță, tu? pe nume? -niciodată! Așa ar fi și rămas â ... ori — așa număra ea cel puțin — dacă — dacă s-ar fi căzut. Ah! că prostu-i — gândi ea — nu poate vorbi și el de altceva, azi cel puțin — adaose uitându-se timid în sus la el. Ce frumosu-i ș-așa, când spune prostii, îmi ... frază — și cu toate acestea ce tu ? Din gura ei venise mai întâi. Vorbiră mai departe — de astă dată mai intim — nu despre amor; însă totuși despre un lucru serios — ...

 

Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei

... Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei Originalitatea formei de Garabet Ibrăileanu Cînd vorbim despre formă, nu trebuie să ne închipuim că avem a face cu ceva existent de sine, că ar fi o deosebire obiectivă între formă ... se va vedea că, departe de a restaura, această lipsă de formă originală întărește și întregește cele spuse de noi mai sus. Dar despre

 

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit

... inevitabil, implică multă construcție mintală; eruditul se imaginează adică mai perfect eunuc decât poate fi în adevăr. Netăgăduit, adeseori erudiții au o foarte neroadă idee despre obiectivitate. În zorul practicii, oamenii care fac muncă spirituală nu iau seama că orice cunoaștere se compune din percepere și interpretare. Astfel cearta și disprețul ... care, împreună cu mine, simt că biografia este acum în criză de declasare, au astăzi prilej de rafinată satisfacție: o carte românească ce ne vorbește despre Eminescu și care este o faptă eminentă pentru realizarea biografiei ca atare. Norocoasă superb este întâlnirea, în același om, a tinereții cu virtuozitatea ...

 

Ion Luca Caragiale - Cam târziu...

... Luca Caragiale - Cam târziu... Cam târziu... de Ion Luca Caragiale Târziu de tot în noapte, trei vechi prieteni stau de vorbă într-o berărie — despre ce?... Ei! despre ce pot sta de vorbă trei români așa de târziu?... despre politică, fără-ndoială. În toiul discuțiunii, vorbind despre noul impozit asupra țuicii, printr-o asociațiune de idei inexplicabilă altfel decât numai prin telepatie, unul dintre ei, ca și cum s-ar întoarce cu ...

 

Cincinat Pavelescu - O epigramă

... vechile mele raporturi de amiciție cu Nottara, Gusty, Demetriad, Soreanu, Brezeanu mi-ar fi înlesnit mult dificultățile debutului și realizarea programului. Nu ți-aș putea vorbi scuză-mă, te rog, de programul prezumtivei mele direcțiuni. Lasă-mă să văd decretul iscălit și atunci îți promit o nouă și lungă convorbire detaliată ... în ceea ce privește repertoriul, e cam lăsat la coadă. Repertoriul pentru public... A, dar subiectul acesta e prea serios... ca să putem vorbi de el numai în treacăt. - Vezi... numai ideea că aș fi putut fi instalat pe scaunul directorial de la Teatrul Național mi-a dat ...

 

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn

... și înaintea lui Dumnezeu. Multe nenorociri, ca să nu zic crime, s-au întâmplat din pricina acestui necreștinesc obicei. Un boier bătrân cu care vorbeam despre aceste lucruri îmi dete un manuscris în care citii următoarea nuvelă, ce mi se păru a merita să fie cunoscută, și pe care ...

 

Ioan Slavici - Gura satului

... cu nădejdea de înrudire. Marta și Toader? Ei s-au trezit încă de mici în gura satului, și nici că-și mai dădeau bine seamă despre cele ce se vorbeau zi de zi. Ar fi trebuit să vie cineva și să le spuie că nu-i așa, pentru ca să-i ... fi dorit să se puie împotriva gurii satului, dar acesta era tăcut și gânditor. În toate duminicile și zilele de sărbători, dis-de-dimineață, cobora despre munte și intra în sat un voinic curățel. Nimeni nu se întreba de unde vine și unde descalecă; toată lumea știa că este Miron oierul ... atunci, și de atunci Marta n-a mai fost singură cu Miron. Sosind acasă în acea seară, nu-i vorbea mamei sale decât despre

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>