Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SĂ TRĂIASCĂ!
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 1016 pentru SĂ TRĂIASCĂ!.
... ce împrumutase ceva din acel al maiorului: — Va merge cornistul companiei. Sergentul-major se întoarse și strigă: — Va merge... Dar nu avu când să sfârșească, cineva din fundul întunecos al sălii, cornistul, care și auzise ordinul comandantului de pluton, răspunse înăbușit, dar hotărât: — Am înțeles, să trăiți, domnule sergent-major. În această vreme, ofițerul intră în cancelaria companiei, își puse mantaua, își luă chipiul și, ridicându-și gulerul, ieși în curte ... poartă; o luă pe o stradă lăturalnică, mai apropiată. Ajunse acasă, își aruncă sabia și chipiul într-un colț, mantaua în altul, nu dădu voie să i se facă focul, și se trânti pe pat. Cu fața înfundată în perne, degeaba căuta să-și găsească astâmpăr. Îi fu peste putință să adoarmă. La urma urmei, vrând să-și gonească neliniștea, se încercă să gândească într-un anumit fel: Mă rog, nu-i murise nimeni dintre cei de aproape ai lui, nici o rudenie mai depărtată, nici măcar un ... Stan Petre i le adusese... Îl primise ca recrut în urma stăruinței fratelui său, cornist al companiei, cu doi ani de vechime. Îl întrebase: Vrei să
George Coșbuc - Dragostea păcurărească
... Cât mi-a fost mie de drag Să mân oile, să pască, Caprele să rătăcească Prin pădurile de fag Și din bucium câteodată Să cânt hora legănată! Să văd codrul plin de-areți Și cârlanii cum s-alungă; Iar în amurgit la strungă Să mulg laptele-n găleți Și să-mi fac eu singur slujbă, Crestături făcând pe cujbă! Oh, și-acum să dau de greu, Să mă ducă doru-n lume Și să fiu silit anume, Ca să-mi las pământul meu; Să las frați, să las o mamă, Supărată-a bună seamă! Vai, să mă despart acum De berbeci și miorele Și de voi, dragile mele Oi, care-mi făcurăți drum Prin senin, ca și prin ploaie La livezi ... întregi pe mine! De pe-aceste locuri eu, Nu m-aș duce niciodată, Căci în țară-nstrăinată Știu că plânge-voi mereu; Vai, putea-voi trăi oare Fără miei, fără mioare? Tot cu dorul eu să fiu? Tot cu jale fără seamă Și de tată și de mamă Eu nimica să nu știu? De părinți, de frați, sărmanii, Să
Alexandru Macedonski - Noaptea de martie
... problemă-a urmări, Poate n-adunasem încă de pe câmpul veciniciei Toată iarba-nțelepciunii, toată floarea poeziei, Poate nu-mi sosise timpul pe pământ să reapar, Poate vream să nasc vreun rege, poate vreun bandit vulgar, Poate vream târând în urmă o armată numeroasă Ca să trag peste popoare brazda mea cea sângeroasă Și să renvieze-n mine Alexandru sau Cezar. Poate vream să fiu vreun Neron peste-o altă Romă nouă, Ca s-apar posterității cum și el ne-apare nouă Și să-i las ca o enigmă caracterul meu bizar. Poate vream să fiu, din contra, un cioban-nnegrit de soare, Cu cămașa desfăcută peste pieptu-i de atlet, Și să stau, cântând din bucium, într-a codrului răcoare Pe când apele la vale, vorba lor și-o spun încet. Poate vream ca să ... aer, apă, fum, scântei, Sau o floare ce pe țărmuri de pâraie se înclină Și dă vântului, ce-i este amorez, parfumul ei. Poate vream să fiu de toate sau nimica să fiu poate, Poate chiar că niciodată să fiu om nu m-am gândit, Să m-adun de pe tot locul, să fiu unul strâns din toate Și să
Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F
... fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate să fie șters, și atunci numai noi o să fim vinovați de pierirea noastră. Este foarte firesc lucru ca cititorul să se întrebe în ce stau îndeobște acele dreptăți, la care trebuie să ne gândim întotdeauna și care ne vor scăpa de întuneric și nevoi, dacă le vom dobândi. Trebuie să ne dăm bine seama de cele ce avem să cerem și să fie ele întipărite în mintea noastră tare și lămurit, ca să nu zică unul una, iar altul alta și astfel să ne încâlcim și să ne abatem din calea noastră. Pentru asta este de trebuință ca noi cu toții să ne înțelegem datoria noastră către noi înșine într-un fel hotărât, cu toată lămurirea putincioasă, mai în scurt, să știm bine ce ne trebuie nouă. Fiecare știe că multe, foarte multe ne trebuie... Căci de multe a fost lipsit poporul nostru chinuit ... au fel de fel de credințe și obiceiuri. Toate neamurile neruse, precum suntem și noi, moldovenii, când au drepturile lor naționale, adică când au voie să vorbească, să scrie,
Dimitrie Bolintineanu - Dochia (Bolintineanu)
... — ,,Fugi, o, umbră! și mă lasă; Să nu scoli mireasa mea. Ți-oi da aur cât vei vrea; Dar te du din astă casă Să nu se sperie ea." — ,,Morții nu au trebuință De-avuție pre pământ. Viu din tristul meu mormânt Ca să-ți cer a ta credință, Al tău dulce jurământ." — ,,Fugi! și peste piatra-ți rece Candele voi atârna; Mândre flori voi semăna ... Pentru ce, inima mea, Curg aceste lăcrimioare Ce-ard ca focul mâna mea?... Te mâhnește-a mea mustrare? Nume dulce ce iubesc! Spune, să nu-ți mai grăiesc Vorbe aspre și amare, Lucruri care te mâhnesc? Vino, vin'; să ne cunune, Drăgușorul meu bărbat! Ah! tu nu știi ce-am răbdat, Al meu mire drag și june, Să te văd tot depărtat! Când gândesc că o femeie Capul ei și-a odihnit Pe-al tău sân, al meu iubit, Soare, stele ... la tristele-mi suspine Se deștept din somnul lor. Moartea cea fără-ndurare, Văzând cât am suferit, Însăși ea s-a îmblânzit; Ca să ...
Ion Luca Caragiale - Moartă!...
... și jalnicele torțe, Ele istovit de forțe... Zile! nopți! timp! ce nimicuri! Picură din ceară picuri! “O! te-ndură, Doamne sfinte! ... Poate-n lume să trăiască Un viermuș clocit în iască. Și ea nu?... crude părinte! O! te-ndură, Doamne sfinte!â€� Un episcop psalmodie Lângă capul junei fete Adornat ... distrus a mea credință: Ah! te blestem, provedință! Stinsă-i scumpa ei viață Și nimic n-o mai învie... “Unde-i Dumnezeu?... Să vie! Să-l stupesc eu drept în față: Stinsă-i scumpa ei viața!â€� “Vaiet, bocet... inutile! Ea e moartă... Lacrimi multe Moartea nu vrea să ... Sunt aici!... Voi... n-ați știut? Piară lumea! piară toate! ... S-o ridice?... nu se poate! Îmi bat joc de Dumnezeu Și nu-l las să mi-o răpească! Dânsa trebui să trăiască! Să trăiască! da! vreau eu!... Îmi bat joc de Dumnezeu!â€� “E nebun! prelatul zice, Luând ochii de pe carte; Dați nebunul într-o parte ... mi-o ridice... E nebun!â€� prelatul zice; Și groparii o ridică. Eltot plânge, plânge, plânge. Buza-și mușcă pîn' la sânge, Un cuvânt făr' să ...
Dimitrie Anghel - Moartea babacului
... poate crede că ai să mai durezi încă aproape jumătate veac, și aceasta și-o spusese și milostivele rude ce-l făcuse pe bietul bătrîn să-și părăsească vechile lui căsuțe din Iași și să-și încredințeze viața și averea pe mîini străine. La început, doi-trei ani a mers, dar după ce banii au fost cheltuiți, ce ... și în jurul ochilor lui. Umflate, vinele șerpuiau și se încolăceau pe uscatele lui mîini palide, dar ca un copac uscat și noduros el urma să trăiască. Nesfîrșite îi păreau zilele și nopțile, și, cît timp a putut să mai gîndească și să-și aducă aminte, de multe ori i se părea că trăiește de cînd lumea. Își amintea ca într-un vis de căsuțele lui străvechi, în ... Și cînd gîndul lui s-a stins într-o zi ca un putregai, cînd vine ziua și nici amintirile n-au mai putut să-l alinte, atunci a rămas așa, prostit, privind înaintea lui fără să vadă, aplecîndu-și urechile la orice zgomot fără să poată să
Dimitrie Bolintineanu - Ovreii leșești către D. Manolache Costache Iepureanu
... știam cu toții că tu ni părtinești, Tu și cu Brătianu, boier michi din Chitești. Noi am rugat în havră, puind în cap cenușă, Ca să trăiți cu toții și să vi crească gușă, Ce oameni sunt așeia Boliac și cu Hășdău Ce la gazete spune de neama noastă rău? Unirea este-aișta sau este numai ... cu voi Să ținem cheltuiala pe drum; dar vai de noi Ce pătimim acolo, cocoane, cu nebunii! Ei, că Kogălniceanu, ne taie chiar perciunii! Dar să lăsăm aceasta și să ne spui curaț Coconu Manolache, boier de la Bărlad, Ce-a fost cu Constituța de au bătut jidanii La țara muntenească la care ... râs. Mai ghine, mult mai ghine, de n-ar fi trecut pusta Și-ar fi rămas acasă la el cu balabusta, Dechit, venind în țară, să scoate pi nebuni. Evreu a fost așela? El n-avea nici perciuni! S-a prăpădit Moldova, coconu Manolache, Când s-a ... răbdător. Atunci boierii țării buzunărea jidanii, Jidanii p-altă parte buzunăreau țiganii, Țăranii vite încă, ni-având nimica viu, Munceau și zi, și noapte ca să li dăm rachiu. Dar astăzi cu unirea și cu lege rurală, Cei înșelați nainte pe înșelători înșeală. Nu poți
Ion Luca Caragiale - Karkaleki
... pe magistrat și sfatul: — Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă ! — Ca vitele, măria-ta! — O să vă dau afară, mă! — Să ne dai, măria-ta! — Mari ticăloși sunteți, mă! — Ticăloși, măria-ta! — Afară! Astea se petreceau pe vremea de tristă memorie când națiunea ... politică se reducea la Cantorul de avis și la Buletinul ofițial al lui Karkaleki. Acest celebru publicist, întemeietorul presei politice române, era însărcinat între altele să facă în Buletinul ofițial dările de seamă despre petrecerile de la palat. Vodă, care ținea foarte mult să-și lumineze norodul, aduse cu mari cheltuieli de la Brașov vreo douăzeci de lăzi cu lumânări de spermanțet — primele lumânări de spermanțet cari veneau ... slujbași și isnafi, ispravnici, zapcii, magistrat, sfat, mai înțeleg; dar tu, tu publicist, tu om politic să mănânci palme și ciubuce, să te facă ticălos, să te arunce pe scară, și tu, ca un slugoi nemernic, să-i săruți mâna! Mă mir cum n-au murit de rușine cei ce au trăit în așa vremuri. Dar, în fine, a bătut ... ...
Ciprian Porumbescu - Trei culori
... focul vitejiei, Jertfele ce-n veci nu pier Galben, aurul câmpiei, Și-albastru-al nostru cer. Multe secole luptară Bravi și ne-nfricați eroi Liberi să trăim în țară Ziditori ai lumii noi. Iar când fraților m-oi duce De la voi și-o fi să mor Pe mormânt atunci să-mi puneți Mândrul nostru tricolor. Imnului Republicii Socialiste România Trei culori cunosc pe lume, Amintind de-un brav popor, Ce-i viteaz, cu vechi renume ... Socialismul se clădește, Prin elan muncitoresc. Pentru-a patriei onoare, Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim. Cu alte neamuri sub soare, Demn, în pace, să trăim. Iar tu, Românie mîndră, Tot mereu să dăinuiești Și în comunista eră Ca o stea să
... Și de durere n-aș putea muri. Aș purta-n timp inima-ncremenită, Cu ochii stinși, și gura-ar amuți. Durerea ta m-ar face să trăiesc, Ca să trăiesc, ca să înnebunesc. Așteaptă dar cu moartea ta, iubită, Pân-ce de fericire-oi muri eu. Cu roze să-ncununi fruntea-mi pălită, Zâmbind să mă săruți, amorul meu; De-oi învia, să știi, dumnezeită, Că-un somn a fost angelic, deși greu. De nu mă voi trezi, să știi, să știi  Că-n veci visez la ochii tăi cei vii. Cum va fi acel vis eu nu-ți pot spune  Eu numai îl ... vezi în ei, în dorul lor profund. Tot ce-ai văzut eu n-am văzut n-al tău  Nici în mormânt nu pot ca să-i uit eu. Ei sunt minuni ce-a muri nu mă lasă, În somnul morții m-or neliniști, Pătrunde-vor cu raza lor ... văd c-am pierdut num-un nume: Căci ea ești tu  tu ea  într-un cuvânt Tu mi-ai murit o dată.  Să