Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PREA VIU

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 224 pentru PREA VIU.

Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu

... din cuprinsul Temidei să mă cațăr pe Parnas. Rodul astei întreprinderi e fabula ce-ți închin, Scrisă cu o grabă mare, într-un stil nu prea senin; Dar a mea dorință este ca tu să fii vecinic râu De poezii curgătoare, de talentul cel mai viu; Să scrii pentru-a noastră slavă, ca toți să ne lăudăm, Câți o limbă românească astăzi întrebuințăm. Știi prea bine că talentul este de la ceruri dat Și oricare-și va da sama cum în lume l-au tractat. Talentul tău este mare și ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame

... gură? — Pentru că plăcerea-i este să adune-anticități, Vrea să aibă și pre Lida printre alte rarități. V - La Erazdu Prietene Erazde, ești prea capricios, Privesc că nici o fată nu poate să-ți mai placă; Cu toate-ai fost în vorbă și fără vrun folos. Una nu e ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați

... 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Un șuier lung — gem osii ferecate — Un strigăt viu — nebun de libertate ! Pe roți uruitoare Vagoanele urnite Alunecă ușoare Mai iute, mai grăbite, — Dar inima-mi nebună Mai iute-ar vrea să ... un zvon de mii de glasuri Umple zarea fără veste : Craiul zilei, stînd s-apună, A încremenit pe creste. Văile răsună toate, Dealurile viu răspund Și vijelios se-nalță Pulberea departe-n fund. Sună dealul, valea sună, Stă văzduhul să se spargă De tălăngi nenumărate Ce izbesc în bolta ... Căci coboară de la munte Oile, și curg puhoi, Cu un greu potop de ceață Înainte și-napoi... Un berbec cu coarne-ntoarse, Tacticos și prea cuminte, După gît c-un clopot mare, Merge singur înainte. Pe la margine dulăii ; Urecheatul, la mijloc, Cu desagii grei în spate, Anevoie-și face ...

 

Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan

... la brîu și trase cloștii o bătăiuță țeapănă. Roman se făcu iar om și zise: — Fă, cloșcă, vii tu cu mine ori ba? — Viu, răspunse cloșca. Atunci Roman luă cloșca cu pui cu tot ș-o dete împăratului, zicîndu-i: — Poftim, luminate-mpărate, m-am închinat cu slujba ... iar după aceea se duse la treaba lui. Roman, văzîndu-se iarăși numai cu calul, îi zise: — Mă, armăsare, vino cu mine! — Acuma viu, stăpîne, dar înainte de a pleca, sapă la picerele mele cele dîndărăt, c-o să dai peste un butoi cu aur topit și ... — Luminate-mpărate, să-ți lungească Dumnezeu zilele; fratele nostru, Roman Năzdrăvan, s-a lăudat ca poate să-ți aducă chiar pe zmeu, viu nevătămat. — Dar asta este cu neputință, răspunse împăratul. — Știm prea bine, măria-ta, dar de, fratele nostru așa s-a lăudat. Împăratul chemă pe Roman și-i zise: — Așa e, mă Romane ... legară cu lanțuri groase de fier, înjugară bivolii și plecară; iar pe la apusul soarelui ajunseră la împărăție și deteră pe zmeu în mîna împăratului, viu ...

 

Iancu Văcărescu - Primăvara amorului

... d-acestea toate - Zice el - îți mulțumesc; Ți-e somn, văz; dar, de se poate, Oareșce am să-ți vorbesc. Cât de mic sunt, vezi prea bine, Nici beau, nici mănânc, nici dorm, Și acei ce sunt cu mine Prea puține ori adorm. Somnul, celor care place, E vrăjmaș omorâtor, El îi face-n veci de zace Ș-a mai multă viață mor ... Norii toți îi aurește Viața firei înnoind. Bășicuțele de roă Ce pe iarbă strălucesc Câmpului dau zmalturi nuoă, Florile l-înveselesc. De miroase îmmulțite Balsam viu din ele dând, Zefir dulci suflări trimite Ici și colo se jucând. Arătorul ce silește Boii săi cei grei la pas Cântând spune ce dorește ... d-o zăpadă Lucitoare fiind plini. Ducând apă cânt fetițe. Mai încolo lângă oi, Spun, ca ele ciobănițe Că sunt bine câți sunt doi. Ecco prea cu îngrijire Al lor cântec rescântând, Drag îl duce la simțire Și desmiardă orice gând. Rândurele zbor s-întrece, C-o aripă răzuesc Unda, ce ... Al meu glas e neajuns. Dar mi-e inima deschisă Ș-în lăuntru ei văzut, Spune cu o mută zisă Că ce simț mi-e ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Două lacrîmi

... căzură răsunînd sinistru. Eram liber ! Ce fericit e omul liber... A, nu, mă dășteptasem... Oltul vuia, vecinic în mînie. Trebuia să-l văz, prea semăna cu un popor revoltat. Ce măreață jale în imensitatea tăcută ! Plecai. Șoseaua se încovoaie, între Olt și dealurile cari se ridică unele peste altele ... nu s-a cutremurat? Și mergînd, dus pe gînduri, mi se păru că auz un glas argintiu... cîtă melancolie în acest cîntec ! Oltul prea e mare ca să fie așa de blînd-melancolic. Ascultai bine. Pe un platou înalt, o biserică. O mulțime de cruci împrejurul ei. Nu se ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor

... el, lupul, toți îl înjură Și toți cu totul îl pradă,-l fură Ș-apoi când e o vulpe de rea reputăciune , D-o viață prea urâtă, ce nu se poate spune, Și, culme peste toate, Vecină, din păcate, Îl fură, blestemata, întocmai ca un frate . Și n-o mai poate ... drepturile toate, pe față și pe dos, Din scoarță până-n scoarță retorice sofiate. Demostene, Cicero ar fi rămas pe jos Cu gurile căscate. Nu prea știau de carte ăi judici bestiali, Ș-având cam pe a rânză pe zișii năciunali , Pe unul și pe altul întruna condamnară, Sentința ...

 

Dimitrie Anghel - Arivistul

... văd lumea ce-i împresoară, parcă nu-și dau seama că înfricoșata vreme curge peste ei și că, în timpul acesta, cei șerpuitori ca argintul viu, ori cei inerți ca bietele stridii acaparează toate ierarhiile și urcă toate măririle, bătîndu-și joc de ei. Ei zîmbesc, dar mîine zîmbetul va dispare ...

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale)

... de ordine până la asprime; femeile — că nu sunt destul de politicos și de galant. E natural să li se pară astfel unor deprinși prea mult cu vechea sistemă. După dezordine — intrarea prea bruscă pe calea ordinii, după îndelungă anarhie — restabilirea autorității normale fac efect aspru, efect ce de aminteri îl face orice reacțiune în sensul bun ... o pauză. La 6 precise, nici un minut mai târziu, sunt în sala probelor, unde lucrez cu cea mai amănunțită luare-aminte la pregătirea spectacolelor. Viu cel dântâi în teatru și ies cel din urmă, când s-a sfârșit repetiția de seară, la 10 ceasuri. Oamenii de serviciu și ... și Hagiescu. Afară de asta, direcția a căutat sâ întrebuințeze mai bine ca în trecut niște talente marcante, ce până acuma stăteau cam prea ascunse în umbra rolelor de a doua mână. Astfel, în stagiunea aceasta, d. Petrescu – care a jucat anii trecuți așa ... sinceră, că teatrul nu va merge. Un confrate al dv. mă înghimpa mai deunăzi cu o informație, în care spunea cum că s-ar putea prea ...

 

Alecu Donici - Guraleiul

... Cucoana trebuie să fie tot acasă; Nici vremea nu-i acum la vizite să iasă, Și ceasul au sosit în care eu gândesc Cu dumneaei prea larg de toate să vorbesc. CUCOANA NASTASÂICA Haidem mai repede în altă odăiță, Ca să scăpăm de dânsul. ZOIȚA Cu alt chip nu-i putință ... prin Păcurari -- Ia judecă, mă rog, ce sărituri tot mari. De-aice am vroit să mă arăt la Curte; Dar acolo văzând că sunt trăsuri prea multe, Nici nu m-am pogorât. M-am dus la vistierie; Am fost pe la Divan, am fost prin Sărărie, Am fost prin Tătărași... ZOIȚA ... Necolai intrase după mine, Cu toate că nu-i bun de slujbe Necolai: La dânsul nici să iei, nici poți ceva să-i dai. Un prea poznaș român, nu-și cată de folos, Atunci când este chip, la slujbă mai vârtos! Măcar că are el avere de ajuns Și banul purure ... dori: Prin coana Safta eu pot totul isprăvi. Dar mai vârtos fiind și om cam greușor!.. NOULEȚ (într-o parte) Ba dimpotrivă, zău, ești încă prea ușor! POSTELNICUL ... Căci pot să mă numesc din fașă tot boieri. (Nouleț arată chip de mirare). Poți dumneata cât vrei de-aceasta să te meri ...

 

Costache Conachi - Visul amoriului

... cătră umbră, stăpînă, nu te-ndura.     Lasă-mă să mă răsuflu, că nu mai pot umbla.     Ori, pesămne, ești dorită ca să mă omori de viu.â€�     â€žDar nu știi, mi-au zis cu răcnet, că eu sînt un argint viu,     Carele umblu prin suflet și chinuiesc pre bărbați !     Dacă-ți lipsăște răbdarea, pe la amori tu ce cați ?     Ai îndrăgit, nu-i scăpare, trebuie să ... dumnezăoaie, îmbrăcată tot în flori,     Chiar asemenea cu chipul care mi s-au arătat     Pe deasupra vioricăi la care m-am închinat.     Fața ei era prea albă, ochii săgeți sloboza,     Sprincenele lungi și dese drept în inimă rănea.     Sînul ei cu frăgezime omoră pre om de viu,     Părul despletit pe spate, ca aurul de gălbiu.     Statul înalt și subțire, cu dulci îndoituri,     Gurița chiar ca mărgeanul și obrazul numai nuri.     Ah, cine ... o lene-adormitoare cu totul însărcinați     Și vînturînd din aripă îndată am adormit.     Dar ce văd ? ah, vai de mine, mustrările au sosit !     O femeie prea grozavă dinainte-mi s-au ivit,     Cu fața înveninată și cu veșmîntul cernit.     Îmi zice : „Eu sînt căiala, am venit să te răpăsc     Din ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>