Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PIERDERE A UNUI DREPT
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 73 pentru PIERDERE A UNUI DREPT.
Alecu Russo - Scrisori (Russo)
... alt țel decât a ne face demni de împărăția cerului. Iată pentru ce el ne înfundă așa de des în sânul sihăstriilor. Peste un ceas plec cu nepusă masă , cum zic românii, și întreprind un voiaj gratis, mulțumită îngrijirii guvernului; așadar, iubite, tu nu mă vei găsi la întoarcerea ta lungit pe divanul tău și dându-mi aer de pașă ... a trecut Rubiconul; eu am să trec Bahluiul! Prin urmare, voi zice: amice! gândește la bietul exilat și declamă ades versul celebru: L'amitiĂ© d'un grand homme est un bienfait des cieux . Adio! mă duc să gust plăcerile vieții contemplative a sfinților apostoli și mă despart de lume fără amărime în contra ... noi! Dar ce! vorbesc rău despre viitor. Nu, iubite! Mâna nu este atât de îndemânatică ca să urmeze închipuirea frumoaselor planuri pe care le întrevăd! Un mare popor cu o mare ca întăritură, două fluvii care se numesc Dunărea și Nistru drept centură, cu sânge roman în vine, și nici Moldova cu fiicele ei, nici Transilvania ori Banat, ci un pământ românesc cu o mare capitală, care s-ar chema Roma, dacă vrei, cu mari piețe numite Piața Poporului, Piața Traiană, Piața lui Ștefan, Piața ...
Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion
... voi știți prea bine cât am fost de fericiți; Șeful de azi al Arhivei, om de pace iubitor, Ne-a fost chiar ca un părinte, un zelos ocrotitor. Nimeni din voi nu se plânge că din cuib a fost gonit, Sau că într-aceste ziduri vreo pisică a ... trecea zâmbitor, Generațiile noastre aveau falnic viitor. Dar azi, vai! totul se schimbă, azi suntem amenințați Să ne pierdem locuința și să fim dizgrațiați. Căci un moldovean obraznic, Sion, care a cântat Paradisul (deși iadul el cu drept l-a meritat), A scris nu de multă vreme, într-un stil neomenos, Că a șefului Arhivei pană noi o am fi ros. Apoi suferi-vom oare ca acel cutezător, Vrednic a purta ... i arătau. C-o grațioasă munteancă i se părea că vorbea Și inima ei, și mâna c-o bună zestre cerea. Când deodată el dete un țipăt îngrozitor: Țârcovnicii cu lungi plete alerg întru ajutor; Departamentul Credinței, la care fu mădular, Cu toți darabanii vine... însă târziu, și-n zadar: Pe ... ...
Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru
... nasc, trăiesc și mor, umblă, se mișcă, intră și ies, totdeuna ex machina [5] , fără altă noimă decât spre a sluji încâlcirii melodramatice. Un intrigant, cet puțin un om mârșav și spurcat (după fapte numai, că aminteri, după vorbele lui naive, se vede a fi băiat bun), încurcă și turbură fericirea ... întrucât priveste aceea ce în franțuzește se zice l’ensemble [9] , credem că și-ar găsi loc în această dare de seamă. Este elementar într-un teatru că toți actorii trebuie să vorbească tot intr-un glas, adică să aibă cu toții un diapazon statornic. Duminecă seara multe scene s-au jucat așa încât părea că un actor vorbește din pimniță și altul din podul casei; iar când vorbeau mai mulți era și mai ciudat. La o întrebare șoptită, un actor poate răspunde într-un glas cât vrea de tare, însă nu într-un glas mai înalt sau mai adânc decât glasul căruia-i răspunde. Apoi ar mai fi de dorit ca figuranții, coriștii și rolele de a ... cu viuă părere de rău că el lipseșie din pleiada tinerilor actori ai capitalei. Pentru ce lipsește nu știm. Destul că această lipsă este o ...
... Ion Luca Caragiale - Infamie Infamie de Ion Luca Caragiale 1901 Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Știam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influență asupra ... alături de farfuria mea și mă uit la el ca la o lumină conducătoare în calea vieții mele. Pe masă, în fața mea, stă într-un peș un serviciu schiop de salată. Băiatul mi-aduce un borș... Nenorocitul! Vrea să-mi toarne borșul din ceașcă în farfurie și, stângaci, face o mișcare cu cotul și răstoarnă peste plicul meu serviciul cel ... a-ndăratele... Mă uit d-aproape, și văz bine literele... ragăm nu. Citite pe dos, cum este scris pe față, aceste litere fac vorbele un măgar... Un măgar!... zic eu fără să-nțeleg... Ce caută vorbele astea aci?.... Un măgar!... Mi-a citit amicul meu adineaori scrisoarea: n-am auzit așa vorbe... Și-apoi, ce noimă? cum s-ar putea potrivi?... Ce ... ai găsit pe omul d-tale? - Da, zic eu, râzând. - Ei! ai reușit? ce ți-a zis? - Ce să-mi zică? că sunt ...
Ion Luca Caragiale - Infamie...
... Ion Luca Caragiale - Infamie... Infamie... de Ion Luca Caragiale Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Știam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influență asupra ... alături de farfuria mea și mă uit la el ca la o lumină conducătoare în calea vieții mele. Pe masă, în fața mea, stă într-un peș un serviciu șchiop de salată. Băiatul mi-aduce un borș... Nenorocitul! Vrea să-mi toarne borșul din ceașcă în farfurie și, stângaci, face o mișcare cu cotul și răstoarnă peste plicul meu serviciul cel ... a-ndăratele... Mă uit d-aproape, și văz bine literele... ragăm nu. Citite pe dos, cum este scris pe față, aceste litere fac vorbele un măgar... Un măgar!... zic eu fără să-nțeleg... Ce caută vorbele astea aci?.... Un măgar!... Mi-a citit amicul meu adineaori scrisoarea: n-am auzit așa vorbe... Și-apoi, ce noimă? cum s-ar putea potrivi?... Ce ... omul d-tale? — Da, zic eu, râzând. — Ei! ai reușit? ce ți-a zis? — Ce să-mi zică? că sunt ...
Emil Gârleanu - Cine a iubit-o!
... mai binevoitor, căreia nu-i purtase ură, pentru că atunci când urăști simți că-ți răscolești sufletul împotriva cuiva care este, și ea nu era. Un abur care se mută dintr-un loc într-altul, asta fusese dânsa. Dar deodată boierul se opri locului încremenit. I se păruse că auzise foșnetul unei rochii, dincolo, și întoarse încet ... când vorbele mele nu-i mai pot aduce nici o alinare, acolo, în mormântul ei, lângă care ar trebui să stai zile întregi, îngenuncheat... ca un nemernic. Toma se sculase în picioare. Sub biciuirea cuvintelor lui Filip parcă-i încolțise o lumină în minte, o lumină care lega anumite fapte din ... deodată, într-o scăpărare ca de fulger. În clipa aceea Toma simțise și mânie mânie asupra cuiva care-l furase de o avere uitată într-un colț și un simțământ străin care-i umpluse pieptul, apoi îl golise repede, poate o părere de rău. Amândoi stăteau față în față. Filip cu încredințarea că spusese ... nu auzise totul, cu dorința de a mai întreba. Și, cu toate acestea, înțeleseseră că trebuiau să tacă, să nu-și mai vorbească un ...
... XI 12 SCENA XII 13 SCENA XIII 14 SCENA XIV 15 SCENA XV SCENA I VICTOR,singur, în frac, legătură albă, cipici de lac, cu un șervet sub subsuoara stângă, șade pe un scaun în mijlocul scenii cu fața spre stânga și citește o broșură „Simptomele unei pasiuni contrariate sunt: mai întâi, pierderea treptată a memoriei ... Liza a lăsat geamantanele. ) FURTUNESCU ( contrariat ): Ei nu! ceai! VICTOR( aparte ): E sărit. ( contrariat și el. ) Ei nu! n-am nimica, domnule. FURTUNESCU ( plictisit ): Un ceai, un pahar, o ceașcă de ceai, gogomane! VICTOR( supărat ): Cum, domnule? ( Liza plictisită și ea, dă din umeri. ) FURTUNESCU: Aa! VICTOR: Am înțeles, domnule, am înțeles ... ai ajuns. Tu, care nu puteai suferi romanurile și melodramele oribile, tu vei avea onoarea să-ți citești numele trecut în faptele diverse ale gazetelor. Un autor popular te va imortaliza printr-o nuvelă originală în „Calendarul Progresului" pe anul viitor și chipul tău va trece în galeria criminalilor celebri ... să pot dormi. Atunci spițerul meu îmi zise tremurând: „Dumneata nu vrei să mă pierzi, monseniore! Ai insomnie, iată leacul; însă ia seama; cu un praf, adormi bine peste ...
Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte
... mare antagonist și inemic al său. Acesta, profitînd de astă ocaziune, făcu tot ce-i stătu prin putință și opera căzu. Căderea acestei opere fu un trăznet pentru nenorocitul maestro , căci el ținea prea mult la opera sa, iar mai cu seamă la popularitatea și stima ce dobîndise la Paris prin ... lui Don Pasquale de artiștii teatrului nostru, și începînd formularea criticei noastre de la basul comic, eroul operii, arătăm dar fără părtinire că Fruzzi este un bun comic prin familiaritatea ce are cu scena și prin gesticularea și frizurile sale pline de natural și vivacitate a reușit a ... a spera mai mult de ceea ce ne-a dat în Linda de Chamounix . Ariile cîntate mai bine și aplaudate dupe merit sînt: Un fuoco insolito mi sento addosso [1] din primul act, și Cheti, cheti immantinente nel giardino dio sendiamo [2] din actul al treilea. D-l Steller ... îndoitul punct de vedere artistic și muzical, a fost bine și a fost aplaudat dupe merit în frumoasa arie Bello siccome un angelo In terra pellegrino [3] din primul act, pe care în adevăr a cîntat-o bine. D-l Palmieri, în partea ...
Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană
... lectorilor noștri care este profitul ce poate să tragă impresariul dintr-o companie îndoită și care sunt acelea ce privește pe publicul amator de teatru. Un impresariu care posedă două primadone, doi tenori și doi baritoni are un avantagiu îndoit, pentru că el împarte compania în două corpuri și își aranjează repertoriul astfel ca să poată totdauna pune în studiu cîte două opere ... Hiotu a ne da un teatru nu de primul rang, căci astfel nu poate să ni-l dea din mai multe cauze, dar un teatru bunicel, compus așa ca să întreție pe spectatori și să ne formeze gustul muzical, iar nu a ne pune în trista pozițiune ... program și nu vom mai suferi a ni se da opere ciontite și rău puse în scenă. Orchestrul de astăzi fiind ajuns la un grad mare de decadență din cauza însemnatei lipse de violine și a disciplinei necesarii, cerem a se aduce în stare de ... multă rapiditate și preciziune. Cunoaștem că teatrul posedă o mulțime de decorațiuni făcute înadins pentru repertoriul operii; de ce oare impresarii se servesc numai cu un ...
Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti
... ale secolului nostru, și tocmai cînd mă aflam absorbit în cele mai melancolice reflesiuni și triste teorii asupra nestatorniciei lumei aceștia, se prezenta înaintea mea un călugăr șchiop sau, cu alte cuvinte, un cicerone bisericesc. Acest monac, care ar fi putut să mă serve de minune arătîndu-mi calea ce duce la fericirea eternă, se apropie de mine ... catolici, îmi zise: — Darul lui Dumnezeu să vă umbrească, fiule, acum și totdeauna. — Amen, îi răspunsei eu deconcertat. — Desigur că siniorul e un baron muscal? — Te înșeli, venerabile părinte! Nu sînt nici baron, nici barometru, nici chiar muscal sau muscă cîinească, ci un sîrman creștin venit aci ca să vărs cîteva lacrime de recunoștință pe mormîntul nenorocitului Donizetti. — Iubești poate foarte mult pe răposatul? — Sunt unul ... dorința ți se va împlini. — Te rog, venerabile părinte, narează-mi această istorie și mă vei îndatora foarte mult. Călugărul meu se puse pe un scaun față în față cu monumentul despre care ne este vorba, și începu narațiunea în felul acesta: „Celebrul maestru Donizetti s-a născut ... ...
Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor
... a se introduce creditul statului pe alte baze decât creditul neguțitoresc, nu se va lua oare hotărârea de a se preface despăgubirea într-un venit (rente), ce ar reprezenta capitalul despăgubirii hotărâte, un venit potrivit de șase, șapte sau opt la sută, ce ar avea o înrâurire folositoare asupra oborârii dobânzilor de astăzi? Acel venit înscris în condicile ... ușor dovedi. Convicția de greutate ce se întâmpina a se vinde țiganii ne aduce la altă convicție, anume că proprietarii de țigani aveau un capital ce nu le da toată dobânda ce dă banul, un capital greu de a preface. O mare parte din țiganii boierești nu plătea nici o dajdie, o parte sunt netrebnici la munca pământului ... creditul ce ne dăm, și ne va strânge împrejurul ei cu noi legături mai vii... Dar proprietarii, oare pierd ceva? Vedem că prețul hotărât e un preț foarte însemnat și care nu se găsește chiar în tranzacțiile urmate de bunăvoie. Dacă ideea pierderii ar putea prinde vreun loc, ar fi numai ... le modifica, când trebuința o cere. Sila morală a noroadelor abroghează câteodată puterea dritului particular de a dispoza după plac de ...