Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI ÎNCOACE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 154 pentru MAI ÎNCOACE.
Ion Luca Caragiale - Teatrul național
... asculte cu luare-aminte ca să priceapă; scapă de obligațiunea d-a munci acasă, cu o carte în mână, ca să poată judeca mai luminat la rândul lor; și, dar, lucrul fiind foarte ușor, s-apucă de se ocupă de teatru, atunci când teatru în activitate nu mai este. Și despre ce vorbesc? cu ce se ocupă? Răsfoiți gazetele de vro două săptămâni încoace: “Aflăm că Direcțiunea teatrelor n-a angajat, pentru viitoarea stagiune, pe d. A., comic eminent și destul de cunoscut publicului ... oare, d-na R. și d-nul M.? Trebuia să li se taie odată tendințele de preponderanță și pretențiunile bănești ! Putem asigura că nu vor mai fi angajați estimp. Atât mai bine; teatrul nu numai că nu câștigă cu domnielelor, dar chiar pierde... sunt și alții, tot de aceeași valoare, dacă nu mai mare, și se mulțumesc cu situațiunea legală și cu partea regulată de societari. Așa, d-nul I. , d-nul N. etc.â€� Și de acest ... neinteresat pentru arta dramatică. În alte părți, ziarele, în lipsă de piese noi, se ocupă, peste vară, de chestiunea teatrului dintr-un punct de vedere mai înalt, cuprind lucrul
Ion Luca Caragiale - Situațiunea Europei
... a acestei foițe foarte hazlie. ...Aceasta numai și numai, pentrucă atât noi cât și guvernul spaniol, am avut lealitatea a ne pune mai presus de sistema nenorocită, urmată până acum în diplomația europeană. Ce ne-am zis noi ?... Nimic mai mult decât, că trebue să avem tăria a proclama sus și tare neutralitatea Spaniei. Ce a făcut guvernul dela Madrid ? Nimic ... vrednică a le lua cu cinste câte un ban pe săptămână din buzunar - dovadă că Claponul se vinde ca lipia caldă. Dela o vreme încoace adevărul este, că s'a urmat în politica Europei o școală nu prea cinstită. Diplomația nu mai avea decât un înțeles cu totul nențeles: mofturi, nazuri, giumbușuri... ba și chiuluri, și tot felul de secături nevrednice de fețele împărătești. Nu este dar ... concurență; - țineam însă a nu răspunde decât fiind provocați d'a-dreptul. Acum că am limpezit o situație, care nu se mai putea prelungi, nu mai avem nimic de zis în această privință. Am uitat însă a spune, că mult regretatul Abdul-Kerim a fost înlocuit la ... ...
Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului
... pe creștitul Ecatii se puni cât o planetă Și-o întunecă de-i eclips, așa are o plăcintă Și el pe vârfu său pusă, când mai mică, când mai mare, După chef și după crieri poartă fieștecari, Și altile iar au bortă și apoi cu păr îmbrăcat." Cupidon iasă și zice: "Cunosc cest lucru ... muncești mintea să poată vrun nou mijloc iscodi Ce să-i mai pui înainte, să-l poți din casă urni. N-am bani, mă rog, mai așteaptă, îi un metod tari prost, Breasla ce creditorească îl știi acum de rost, Amețăști fantazia, poezia le sfeclești, Căci nu faci haz de stihuri ... meu, Dar să îl mai spui o dată acestor îndărăptnici vreu Că nu-i frumos, nu-i cu cale, cât or trăi să tot cei, Mai aștepți pe datornici, când or avea să le dei. Sfârșind, Pluton gios să pune, Deci el lasă lucru baltă, să-ntoarci spre toți și zice ... Ocheanu cel lat. Pomenire lui să pei". "Eu îl primesc nenecat, Zice bătrânul Neptun, din el un caic mi-oi face." "Ai caice", Vulcan strigă, "mai bine adă-l încoace ...
Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești
... sfânt, izvorul și lumina adevăratei științe și înțelepciuni. Ci dar cu greu și cu număr iaste a da, zic, neștine începătură celor ce mai despre toate părțile întunĂ©rec iaste, precum și mie acum să întâmplă a veni, vrând, cum am pomenit mai sus, a istori ale țării, ce-i zicem noi astăzi: rumânești. Cu greu, zic, foarte-mi iaste, de vrĂ©me ce nu aflu ... deadinsul, cum ziși, pare-mi-se că dintr-acĂ©ste pricini vine. Întâi, că mică și can laturi țară multora au părut că iaste, încă mai vârtos acum de când osebită de Ardeal și de Țara Moldovei iaste. (Cum mai nainte vom arăta, când și până când zic istoricii și gheografii că au fost împreună și de când s-au osebit). A dooa ... ce dă; așa de mânăstiri de scrie încă ceia ce acei mănăstiri i să închină și i să afierosĂ©ște, zice, iar alt nimica nu mai lățĂ©ște, nici de alte lucruri să mai întinde, unde dară puțin lucru și puțin ajutor și știință avem și de la acĂ©ștea. Și încă ...
Vasile Aaron - Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase
... veselită! Ascuțimea minții cu dânsa născută, La trupșor subțire și oablă crescută. De stat nici înaltă, nici iarăși prea mică Numai cum să pare lumei mai voinică, Ochișorii negrii, fața rătunjoară, La căutătură flacără și pară. Sprincenele încă negre și-nghinate, Tăcând despre alte daruri de sus date, Să creadă întocma ... iscusință Cinste, îndrăznire, veste și știință Îi deschise casa lui Aristef (Timpul, Prilejul și alte câte face, ghimpul!) Cu zisa Harite avu întâlnire Însă spre mai mare a sa năcăjire Mai rău să aprinsă, cum să îndrăznească Ceva de iubire, de dor să-i grăiască? Un fecior departe în străinătate Așezat de scurtă vreme în Cetate ... Sau ieșit din minte lumea-n cap să iae. Sau să să ivească odată afară Cumplita mișcare și nestânsa pară, Și așa de-acolo ceva mai departe Scrie lui Harite următoarea carte: "Eu știu bine că tăcerea E mai dulce decât mierea Deci fiică de boier mare, Smerit mă rog de iertare Că a mea obrăznicie Mă sili ceva a-ți ... ai venit în prăvălie, Mi-ai dus a mea veselie. Te-am văzut și m-am rănit, Am rămas încremenit. Dintr-acel cescuț ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV
... sugrumă și ucide Și printre dânșii drumu-ș' deschide, Așa Vlad văzând că de toate Părți pe dânsul turcimea să scoală, Unde vede că-s mai îndesate Gloatele,-întracolĂ³ dă năvală, Învârtind arma-încolea ș-încoace Larg potec pintre păgâni-ș' face. În zădar Hamza oști împrăștiate Va să-adune, războiu să-întrejască, În zădar a le-îndemna să ... groaznică moarte Porunci ca pe toți să-i înțape, Ce la tâlhărie avură parte, În pădurea ce era de-aproape. Hamza fu-înțăpat pe cel mai gros Și mai nalt copaci, grecul mai gios. Crudă poruncă, moarte-îngrozită! Dar acelui nevinovat pare Că vânzarea-i și mai neomenită. Om ticălos, totuș' nu te spare De la fapte rele câteodată Pedeapsa,-ori cu ce moarte-așezată! Dacă estea-în Țarigrad s-auziră, Sultanului ... pas iute Sultanul păgân, suflând izbândă, Cu care s-afla mii doao sute De mulțime varvĂ¡ră neblândă. Ș-acum la Vidin ajunsese Stulurile cele mai alese. Era tocma-în miez de primăvară Când zăfiri cu florile să joacă, Păsărelele vesele zboară, Iar jivina și cea mai ...
George Topîrceanu - În jurul unui divorț
... de dânsa, ca să ia... pe cine ! Că săraca Zoe când l-a cunoscut Era fără slujbă și dator vândut. Că de-atunci încoace ea zadarnic speră, Că el n-are-n casă nici o manieră, Nu respectă seara orele de masă, Rareori cu leafa nimerește-acasă, Frecventează cele ... de pe la Vaslui Unde se dusese la un văr de-al lui Care-avea la dânșii casă cu chirie. Că vorbeau adesea la bucătărie, Mai cu seamă ziua când trecea la masă. Că duduca Zoe scutura prin casă Și — nu zice nimeni că era bigotă — Însă franțuzește nu ... iotă ! Că găsind odată niște cărți franceze, A rugat pe Mișu "s-o inițieze"... (Promitea fetița !) Tot așa mereu, Azi o sărutare, mâine... mai știu eu? Ba cu franțuzeasca, ba cu scuturatul, Până când la urmă a-ncurcat băiatul !... Toate astea însă la un loc denotă C ... geamantan Și venind cu-ncetul către Damian Care sta să plece, zise: — "Bună seara. (Damian atuncea s-a făcut ca ceara.) Nu mai stați de vorbă? Poate că ți-e somn... Te grăbești prea tare, mult stimate domn !" Și zicând acestea cu o voce calmă, Vru să-l
Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte
... cînd furăm întrebați despre reprezentarea operei Il barbiere di Sevilla cu artiștii din ziua de astăzi. Deosebirea fu numai că, spre a fi mai înțeleși de întrebătorii noștri, le citarăm versurile lui Dante în idioma română: „Nici o durere nu este mai mare decît a-ți aduce aminte de timpii fericiți cînd te afli în mizerie“ și, în adevăr, aceasta fu impresiunea ce ne ... datoria cu conștiință și mai bine decît comitetul teatral de astăzi; nu, nicidecum, voim numai a arăta că acei antreprenori cel puțin cunoșteau mai bine valoarea muzicală și dramatică a operilor ce reprezentau și a artiștilor chemați a le interpreta, și de aceea ... drept să vă spunem, nu am dori să locuim în acel stabiliment, cu toată ilustrarea la care a ajuns de la un timp încoace. Să vorbim mai bine despre Bărbierul nostru care, de astă dată, ne-a ras fără apă. După ce se divulgă în toată Italia frumosul talent al ... operă n-a reeșit să tragă asupra-i simpatiile publicului; cauza fiind foarte cunoscută lectorilor noștri, credem de prisos a o ...
Mihai Eminescu - Dragoș Vodă cel Bătrân
... Zid de piatră nalt și gros, Că pe el merg cinci pe jos Și au loc cu de prisos; Că merg trei călări alături Și mai au loc pe de lături Caii mândri să și-i joace Când încolo, când încoace, Iar din negri trunchi de stâncă Peste valea cea adâncă, Pe deasupra de cetate, De biserici și palate, Stă domneasca cetățuie, Ce cu crestele-i ... a ei ziduri, cu-a ei bolți Și cu turnuri pe la colți, Ziduri grele și cu creste Cum au fost și nu mai este. Printre arcurile grele, Printre negrele zăbrele Abia soarele străbate Între tinzi întunecate; În pereți de piatră goală Au înfipt făclii de smoală, Fumegând, cu ... Jos Sta în scaun luminos, Un bătrân și blând moșneag Cu albastrul lui toiag, Ce-i cu aur împletit Cu pietre acoperit; Iar de-aceasta mai în sus Vornicul Țării de sus; Sta cu părul colilie Pârcălabul de Chilie, Și cu genele lui albe Pârcălab Cetății Albe, După aceștia mai vin Pârcălabul din Hotin. Cel din Neamț și de la Vrance Rezimat stătea pe lance, Dar pe toți i-ntrece-n slavă Pârcălabul de Suceavă ...
Mihai Eminescu - Dragoș Vodă cel bătrân
... Zid de piatră nalt și gros, Că pe el merg cinci pe jos Și au loc cu de prisos; Că merg trei călări alături Și mai au loc pe de lături Caii mândri să și-i joace Când încolo, când încoace, Iar din negri trunchi de stâncă Peste valea cea adâncă, Pe deasupra de cetate, De biserici și palate, Stă domneasca cetățuie, Ce cu crestele-i ... a ei ziduri, cu-a ei bolți Și cu turnuri pe la colți, Ziduri grele și cu creste Cum au fost și nu mai este. Printre arcurile grele, Printre negrele zăbrele Abia soarele străbate Între tinzi întunecate; În pereți de piatră goală Au înfipt făclii de smoală, Fumegând, cu ... Jos Sta în scaun luminos, Un bătrân și blând moșneag Cu albastrul lui toiag, Ce-i cu aur împletit Cu pietre acoperit; Iar de-aceasta mai în sus Vornicul Țării de sus; Sta cu părul colilie Pârcălabul de Chilie, Și cu genele lui albe Pârcălab Cetății Albe, După aceștia mai vin Pârcălabul din Hotin. Cel din Neamț și de la Vrance Rezimat stătea pe lance, Dar pe toți i-ntrece-n slavă Pârcălabul de Suceavă ...
Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal
... cari, deși mai prejos de condițiunile impuse concesiunii, și prin urmare neacceptabile, au să treacă de bune și Statul le va primi ca atari. Se mai zice, - și, deși sub rezervă, ne credem datori a înregistra și acest sgomot - că numitele comisiuni sunt compuse din persoane cari au fost ... expertize în daraverile concesiunii. Asupra acestui punct, nu putem dar atrage îndestul atenția locurilor competente. Afară de aceasta, în privința materialului mișcător, nu avem informații mai bune. Vagoanele sunt construite altfel decât tipurile date prin caetul de însărcinări, altfel, adică mult mai rău. Fierăria este subțire, de proastă calitate, rău lucrată și prin urmare foarte puțin trainică. Lemnăria este în parte verde și în parte veche și ... rău încheiată, se scorojește și se strâmbează. Toată spoiala lucrului pe din afară nu poate amăgi un ochi care-și dă osteneala să se uite mai d'aproape. Scoabele dela încheieturi, bătute în lemn vechiu, încep a se mișca în găurile lor, pentrucă lemnul se macină la fiece sguduitură ... Ne mărginim din parte-ne să semnalăm cele ce ni se relatează în privința liniei ferate Ploești-Predeal, rezervându-ne, asupra celor două puncte, arătate ...