Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru IN TIMPUL ZILEI
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 113 pentru IN TIMPUL ZILEI.
Constantin Stamati - Sentinela taberei de la Copou la 1834
... scânteiază ca niște piscuri de gheață Grămezile de sinețe oștenilor adormiți. Mai încolo șir de corturi ca troienele s-înalță, Care adăpostesc bravii de cu ziuă osteniți, A cărora fioroase și dogorite obraze Îngălbenindu-le luna și când dorm înfiorează. Așa era într-o sară ceata acea ostășească, Ce ...
... pe mare, Venus tu! Dar pe-acela ce-ți servește, Pe-un poet care iubește Pe el nu! Las pilotul! Căci din apă Undele cu timp îl scapă, De-i bărbat. Venus! Apără-ți poetul, Căci de-l lași se-neacă bietul Pe uscat! VI Câți picuri de rouă pe frunze ... izvorul Vinului? Cârcimarul tace De te dă pe ușă-afară, Ieși în pace! Într-a nopții feerie Numai gura noastră sună Deja-i ziuă
Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona
... de ape momea cu graiul lor înșelător, imensa mișcare de unde ce nu stau o clipă locului îndemnau pe cei ce stătuse la adăpost cît timp înfricoșatul Eol își trîmbițase mîniile, să-și întindă din nou încercatele pînze și să plece în căutarea norocului. Ciocane grăbite loveau ritmînd cîntecele, flamure înălțate ... o facă dar veșniciei. Pe amîndouă le iubea Hipparc, căci una era refluxul celeilalte ; pe amîndouă le iubea deopotrivă, căci una era continuarea celeilalte în timp și în spațiu : pe amîndouă le iubea, căci erau întruparea sufletului lui de om și de artist. Sfioasă, domoală și liniștită, venea acum marea să ... aceasta de scîndură ce plutea pe infinitul mișcător. Zorii nu-și arătară geana lor de lumină, orbitor rotundul disc nu rumeni fața apelor, și noaptea ziuă nu se mai făcu, nici ziua nu-și mai acoperi strălucitoarea față ca să-și poată arăta cerul înfloritele grădini de stele și luceferi ce ... linii ale pămîntului, așa își găsi Didona adăpost și pe mișcătoarea suprafață a neodihnei. Volnic își întinse el brațul stîng, tăind întunerecul, în timp ce cu cel drept își ținea comoara și urmă să plutească pe adîncuri, pînă ce într-un zor de
Ion Luca Caragiale - Cronica (Caragiale)
... am pierdut șirul !... Am început rău ! Să încerc a începe din nou și mai bine, de se poate. Să vedem ! Se culcă despre ziuă obosit d'atâta lucru, și se deșteptă a doua zi târziu, mahmur ca un bașibuzuc și ursuz ca un cazac. Se spălă și ... period. Primarul tremură din genunchi și merge să șează, a l'amĂ©ricaine, călare d'a'ndoasele pe un scaun, în timp ce picioarele și le 'ntinde pe un altul. Pălăria, pentrucă nu și-o scoate, îi stă mereu pe cap. Conul Gugumano fumează, și, din când ... Doamnelor și Domnilor ! Vedeți că 'ncep cu scamatorii. Atențiune ! Mai zilele trecute, conu Gugumano (citiți, ca Tatarii, Gugůmanň), petrecu o noapte până aproape de ziuă cu condeiul în mână, vrând să facă socoteala banilor primăriei dela Buchara, câți n'au mai remas nici pe fundul lăzilor. Stete toată noaptea și ...
Dimitrie Anghel - Moartea babacului
... rude și musafiri care-și aduceau aminte și mai întrebau din cînd în cînd : mai trăiește babacu' ? Și bietul bătrîn, izgonitul din viață de atîta timp, biata mină omenească peste a cărei urechi timpul își pusese mîinile lui amîndouă acoperindu-i orice zgomot dinafară, biata relicvă peste a ... încolăceau pe uscatele lui mîini palide, dar ca un copac uscat și noduros el urma să trăiască. Nesfîrșite îi păreau zilele și nopțile, și, cît timp a putut să mai gîndească și să-și aducă aminte, de multe ori i se părea că trăiește de cînd lumea. Își amintea ... toate aceste, un zîmbet de o șireată mulțumire parcă-i flutura pe buze. Sub mustățile mari și albe, o lumină misterioasă ca un început de ziuă parcă mijea, un reflex venit de cine știe unde, o rază poate căzută din naltul feșnicarilor mari. În haina lui neagră, cel ce trecuse hotarul ...
Ion Luca Caragiale - Zig-zag!...
... politico-sociale. * Vouă, cari faceți parte din poporul inteliginte și nu voiți a-nțelege; vouă, buni neguțători, cari moțăiți, de cum se face ziuă până ce-nnoptează, în fața magazinelor voastre; vouă, părinți, cari nu v-amintiți că sunteți datori a lăsa o moștenire cetățenească demnă fiilor ... polei, și curg strășinile, și crivățul se bate-n cap cu austrul. Pe când mai este așa ca la vrun ceas și jumătate până la ziuă, de e-ntunerec beznă, cinstitul cetățean, îmbrăcat cu o precauțiune aproape siberiană, încălțat cu o păreche de picioroange solide, înarmat în mâna dreaptă c-un ... se poate mai minunată ocaziune pentru ca să rădicăm ad-hoc rugăciuni spre pioasa memorie a preademnilor noștri strămoși. Se sculau până-n ziuă și se culcau cu găinele, fără să tresară când, pe stradă sau la fereastra lor, glasul vătășelului de noapte intona răgușit vestitul ,,Cine-i acoloo ... d-a-i așeza statua atât de amenințătoare. Și apoi în toate colțurile, de la fiecare răspântie, începând de cum înserează, chiuiesc până la ziuă, toată noaptea, câte o așa-numită cafĂ©-chantant, instituțiune publică dezmierdătoare, introdusă la noi numai și numai spre nobilele scop d-a susține ...
... când plouă, plouă îndesat, Nu ține ca la noi un ceas ori două. Că ziua plouă, plouă pe-nserat, Și când se crapă iar de ziuă, — plouă. În faptul zilei, streșinile plâng. Pădurea stă plouată ca o curcă. Natura calcă cu piciorul stâng: Pe-aici când plouă, — plouă, nu ... nu mai toarnă-așa, de sus, Și cerul câte-oleacă, spre apus, Se luminează puțintel — a ploaie. Atunci se cheamă că e timp frumos (Măcar că tot mai cade-un pic de bură), Dar fumul din ogeac se lasă-n jos, Și porcul umblă tot cu paiu-n ...
George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu)
... de foc parcă i-a strâns inima ei. Din noaptea minții sale, din vălmășag de gânduri, Un glas adânc îi strigă: ,,E încă timp de vrei!â€� Dar buzele lor arse de flacăra dorinții S-apropie în tremur și lung se împreună. Uitându-și mănăstirea, și cerul, și toți ... cal ca vântul Bate-n goana lui pământul. Printre arborii uimiți. Zboară orb, ducând pe spate Două-umbre-mbrățișate, Doi amanți nelegiuiți... VI Zori de ziuă. Norii fug în goană mare, Un ocean de gheață rece și senin Pare ceru-n urmă. Vântul bate tare, Când din ramuri ude, tremurând apare ...
Vasile Alecsandri - La gura sobei
... flori de mai. Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce mă-ncântă E Ileana Cosânzeana!... în cosiță floarea-i cântă. Până-n ziuă stau pe gânduri și la ea privesc uimit, Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit! ↑ Omer a compus ...
George Coșbuc - Pe pământul turcului
... va face atâta necaz și cale Să mai meargă peste noapte ci va rămâne la câmp: Căci e cam departe holda, pierzi pe drum atâta timp. Ei! această hotărâre a lui Constantin era Bună pentru Veronica; de minune îi venea; Doamne, mulțumescu-ți, Doamne! Cât e de frumos și ... seară unde-i fi? Îl întreabă Veronica. Dar eu nu știu, poate aci! Dis-de-dimineață pleacă cel voinic la drum. În fine Se făcu ziuă și timpul prânzului cel mare vine. Veronica-și ia coșarca: pune borș și-un mălai rău Și-apoi pleacă, ca să ducă de prânz la ...
Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...
... răsfoială: o noapte întreagă consultă dicționarul favorit, citește, scrie, calculează, își sparge capul cu meditația, îsi revarsă în spirit toate amintirile, și geaba! Până la ziuă nu ajunge să dezlege problema: cum poate să umble speța bovină pe tavan ca muștele? A doua zi, fericita lui mamă, văzându-l ... cele mai strălucite și mai neuitate figuri ale istoriei Engliterii. Viteaz, onest, devotat regilor săi și neamului său; căpitan vestit în războaie, iscusit diplomat în timp de pace; om înzestrat cu un spirit tot atât de înalt pe cât îi era inima de bună și de bărbată — astfel a ...