Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE O COPIE DUPĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 259 pentru FACE O COPIE DUPĂ.
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ștefan Octavian Iosif
... Cântec de primăvară (Vii să-mi bați iar în fereastră) Mandolinate Când l-a zărit... Te prind... Eu știu cât sânt... Veteranul Vierița După boală Spre ideal Meduza Imnul muncii Către lună După o citire din Eminescu... Înșiră-te margăritare Scrisoare lui Goga Lupta de la Baia Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Când a fost ... ndor PetÅ‘fi ) Luntrașul (de SĂ¡ndor PetÅ‘fi ) Profeție (de SĂ¡ndor PetÅ‘fi ) Apostolul (de SĂ¡ndor PetÅ‘fi ) (fragment) Thogrul și străjerul (după Saadi ) Sfat în pustie (după Saadi ) Mănușa (de Friedrich Schiller ) Copila din străini (de Friedrich Schiller ) Romeo și Julieta (de William Shakespeare ) La o ciocîrlie (după Percy Shelley ) Blestemul bardului (de Ludwig Uhland ) Din italienește Pîinea noastră cea de toate zilele (după un vechi cîntec german) Daine din Litvania I Dor de țară II Dor de mamă Populare maghiare I De-aș fi rege II Iubire III ... Goethe ) Regele din Thule (de Johann Wolfgang von Goethe ) Trei sonete (de Heinrich Heine ) În vis părea... Sunt învățat să port... Ca un nebun... Consilii (după Heinrich Heine ) Un vis (după Mihail Lermontov ) Epigramatice (după Lessing ) Amăgire Curios ! Glontele (
... în aceeași zi pe la ceasurile patru după-amiazi. Nu face nimica! mărirea și importanța statelor nu se judecă după extensiunea și durata lor, ci după rolul mai mult sau mai puțin strălucit pe care l-au jucat în complexul universal. Cadrul meu e prea strâmt ca să pot închide într ... dreaptă cu numărul de sticle ce le lipsește lor până la țintă. Se înțelege, când jucătorii sunt toți de talie, se-ntâmplă să se joace o contra și adesea partida să fie remisă. În seara aceea, Stan câștigase cu mare avans partida-ntâia. Pe la unu trecute, după miezul nopții, când era să se-nceapă o nouă partidă, se aud trei lovituri rare în geam. Toți jucătorii, uitând de petrecerea lor inocentă, se ridică încruntați. Tocsinul sunase. Cauza sfântă a ... la chilometru.. . apoi alergăturile cu poporul... pe urmă festivitatea de dimineață la Lipănescu... entuziasmul... Se simțea zdrobit, și era atât de plăcută răcoarea în cancelarie. O dulce aromeală, foarte naturală după atâtea emoțiuni, după atâta triumf, îi apăsa cu putere brava cerbice. Omul își încrucișă mânile pe biuroul său, își așeză bine capul și, gândind cu drag la viitorul ... ...
Alexandru Hrisoverghi - Ruinelor Cetății Neamțu
... au părăsit cetățenii, m-au daramat cruda vreme, Dar copii strămoșii voștri odineoară aice Ocrotea patria voastră de vrăjmași făr-a se temeâ€�. O, singure monument ce te aveam drept dovadă Slavei acei strămoșești! Videți-l cum a să cadă! O, ziduri din care Ștefan, înviat la bărbăție, Întorcându-se cu grabă, pe vrajmași au biruit, Însuflețiți-mi puterea, dați-mi glas, dați-mi tărie, Să ... Neamțul să se risipească! Vedeți sfântul loc acela, unde viteji-au murit, De copii cum se dăramă, se sapă păn-în pământ. Lăcomia unor aprigi, după vreme patrioți, Sfântul loc îl defăimează, ca niște vitregi, ca hoți! O, pavăză neînvins-a neamului moldovinesc! Ca să-ți dau destulă slavă, ce cuvinte să găsesc! Tu, care cu-a ta umbrire ... a ta umbrire învitezi la bărbăție, Prin aducere-aminte, și acum fiind pustie, Pe tot moldovanul care păstrează strămoșesc sânge, Pe tot tânărul ce poate o sabie a încinge. III O, fraților moldoveni, bătrâni, tineri, de-a valmă, Veacurilor viitoare nu gândiți că-i să dați samă? Și puteți cu sânge răce privi ace ... ...
Vasile Alecsandri - Peneș Curcanul
... periți în floare. Cobuz ciobanu-n Calafat Cânta voios din fluier, Iar noi jucam hora din sat, Râzând de-a boambei șuier. Deodat-o schijă de obuz Trăsnind ... mânca-o-ar focul! Retează capul lui Cobuz Ș-astfel ne curmă jocul. Trei zile-n urmă am răzbit Prin Dunărea umflată, Și nu departe-am tăbărât ... De Plevna blestemată. În fața noastră se-nalța A Griviței redută, Balaur crunt ce-amenința Cu gheara-i nevăzută. Dar și noi încă o pândeam Cum se pândește-o fiară Și tot chiteamși ne gândeam Cum să ne cadă-n gheară? Din ziori în ziori și turci și noi Zvârleam în aer plumbii Cum ... El tot în carne vie ... Ținteș era dibaci tunar, Căci toate-a lui ghiulele Loveau turcesul furnicar, Ducând moartea cu ele. Dar într-o zi veni din fort Un glonte, numai unul, Și bietul Ținteș căzu mort, Îmbrățișându-și tunul. Pe-o noapte oarbă, Bran și Vlad Erau în sentinele. Ferbea văzduhul ca un iad De boambe, de șrapnele. În ziori găsit-am pe-amândoi Tăiați de ... largă brazdă-n frunte, Strigă voios: „Cine-i Curcan, Să fie șoim de munte!“ Cu steagu-n mâini, el sprintenel Viu suie- ...
Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu
... Poeme originale de inspirație folclorică 1.2 Proză 1.2.1 Proză antumă 1.2.2 Proză postumă 2 Corespondență 3 Legături externe Opere Poezie După an 1866 La mormântul lui Aron Pumnul De-aș avea O călărire în zori Din străinătate La Bucovina Speranța Asta vreu, dragul meu Misterele nopții Frumoasă-i Lida 1867 Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie ... te-am văzut, Verena... Pierdut în suferința... M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire Pentru păzirea auzului Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci! O, dulce înger blând... Iar fața ta e străvezie Zadarnic șterge vremea... O dată te văzusem Să țin încă o dată... Venin și farmec... Cu penetul ca sideful O stradă prea îngustă Tu mă privești cu marii ochi... Terține Icoană și privaz Cu gândiri și cu imagini Vis Eu nu cred nici în Iehova ... forme... Felicitare lui Samson Bodnărescu Un luceafăr... Poet De ce în al meu suflet Cu-amândouă mânile... Și dacă de cu ziuă Lumea îmi părea o cifră... O, chilia mea sărmană... Catrene 1877 Lectură Codru și salon Diamantul Nordului (Capriccio) Sătul de lucru... (după Shakespeare) Albumul Sauve qui peut (variantă)
Dimitrie Anghel - Fluturul morții
... cuibul unei gherghine, o flacără verde pîlpîie și se înalță și ea, bilete albe zboară schimbîndu-și locul ca niște gînduri de dragoste, și iată o frîntură de steag, iată și o fundă roză ce și-a luat zborul de pe cine știe ce umăr de femeie. Goana după nectar începe și din 'naltul ramurilor, din umbra scorburilor, din împărăția florilor, din pădurea măruntă și deasă a ierburilor, de pe cîmpuri și ... iată capetele blonde, din nou, cu bătrînul sub ramuri. Sub umbrarul unui tei, lîngă șipotul care murmură necurmat și sună mai încet sau mai tare, după cum bate vîntul, bătrînul cu o carte în mînă s-a așezat și privește lumea felurită pe care o cunoaște în toate tainele ei. O seninătate fără margini i se zugrăvește pe față, și sufletul lui, ca o oglindă liniștită, resfrînge împăcat colțul de natură în care și-a trăit anii. Copiii au umplut grădina cu rîsetele lor vesele, boschetele au ... hrană pentru el e pretutindeni și culcușurile, gata așternute de Dumnezeu. Uimiți priviră copiii, și glugile verzi se ridicară să abată șivoiul în mers. Ca o
Vasile Alecsandri - Sentinela română
... Acum, domn stăpânitor, Aștept oardele avane, Aștept limbile dușmane Care vin din răsărit Ca potop nemărginit Să cuprindă, să înece Tot pământul unde-or trece! O! viteze neferice, Ai să pieri în câmpi aice! Eu să pier, eu?... niciodată! Vie-o lume încruntată. Vie valuri mari de foc... Nici că m-or clinti din loc. Tot ce-i verde s-a usca, Râurile vor ... de moarte, Căci român sunt în putere, Și românu-n veci nu piere! II Apa trece, pietrele rămân. Abie zice, și deodată Fulgeră-n cer o săgeată, Vâjâie, vine, lovește Scutul care zângănește Ș-o respinge,- o zvârle jos Ca pe-un șarpe veninos. După dânsa-n depărtare, Colo-n fund, în fund la zare, Se ivește-un negru nor Plin de zgomot sunător Ce tot vine, ce tot crește ... vieți! În zadar hidra turbează, Trupu-i groaznic încordează, Geme, urlă și crâșnește Și-mprejur se-ncolăcește. Fiul Romei se aprinde, Hidra-n mâine-i o cuprinde Ș-o sugrumă, și o sfarmă, Ș-o învinge, și o darmă!... Fug gepizii, fug bulgarii, Și lombarzii, și avarii, Fug și hunii, fug și goții, Fug potop, potop cu toții, Și se duc, se duc
Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane)
... nemaigăsind gust în asemene petreceri, casca de-și spinteca fălcile, și de multe ori își esprima urâtul cu pumnii grămădiți pe spinarea ciracilor săi. Într-o sară, după o zi de vânătoare, în care Baltag făcuse mari izbânzi înjunghiind cu cuțitul de la brâu un urs mare care trebuie să fi fost tata urșilor ... zi de naștere mama soacră găsea de bănuit și de cârtit cum că se zdruncină sănătatea scumpei sale fiice; și dacă nu se făceau toate după cheful ei, ori că ciorba nu era destul de caldă, ori că muștile bâzâiau prin odaie, gura ei umbla ca o moară stricată, și nimene nu mai avea odihnă în casa lui Baltag. Sărmanul Baltag suferi cât putu, dar de la o vreme pierdu cheful și pofta de mâncare, și căzu într-o adâncă melancolie. Spre culmea nenorocirilor sale, nici trebile nu-i mergeau tocmai bine. El făcuse datorii, și lăzile sale, pe care familia Smereanu le crezuse ... să fiu întrerupt în trebile mele. — Hei! Băiete! adă-mi o garafă de vin și un ciubuc în odaia cea boltită de lângă paraclis. O slugă îndeplini porunca cu grăbire, și,
... avea întotdeauna fața senină și liniștea sufletească a omului ce nu-și poartă grija vieții. Într-una din zile văzui în curtea noastră o mare și neobicinuită mișcare. Tata era îngrijat și slugile spăriete. O mulțime de țărani înarmați cu ciomege și topoare se așezau de pază la poartă și în jurul casei; era o nerânduială cum nu fusese niciodată. — Ce este? întrebai eu pe Aliuță. — Nimic, răspunse el. Bujor a trimis o scrisoare prin care ne dă de veste că mâni la amiază are să ne calce casa. — Și ce are să fie, Aliuță? — Ce ... de toate slugile din casă. Îmi aduc aminte și acuma, adause tata surâzând, cu ce încredere în voinicia mea înșfăcai teaca iartaganului lui Aliuță și o învârtii în dreapta și în stânga împrejurul meu, doborând cu gândul toți hoții la pământ. O! numai să vie Bujor, ziceam în mintea mea, și va vedea el! Apoi, după planul lui Aluiță, un om fu așezat în clopotnița bisericii ce era aproape de poarta curței, cu poruncă că, îndată ce va zări hoții în ... ...
Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului
... de gheață nesfârșitele întinderi; dar cum pamântul arde încă, infierbântat ca un cuptor, muscalul își cam rupe dinții în el. N-are a face! Barza, care stă pe gânduri de mai multe zile, își țintește ochiu-i roșu asupra aceluia ce-o dezmiardă în răspăr, și iat-o plecată în ținuturile calde, căci ei nu-i place muscalul. Plecarea acestei păsări respectate, puțin cam temută la țară — ea aduce foc în plisc ... goană și-i târăsc. La un moment dat, îi vezi încâlcindu-se, formând mari purcoaie ce se rostogolesc cu greu, până ce crivățul se repede o dată cu furca lui, îi spulberă în văzduh, îi face să joace o horă îndrăcită și apoi iar îi împinge înainte. Atunci să te duci să vezi Bărăganul! Ai zice că Bărăganul se cocoșează, se întinde, după voință, bucuros de toată lumea asta de ciulini, care se dă de-a berbeleacul pe spinarea lui, pe când crivățul suflă turbat. Uneori ... sa nu-s ialomițean de baștină. Părinții mei, olteni amândoi, săraci ca Iov, au plecat în lume când aveam numai doi anișori. Și ce s-o mai lungesc? ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei
... care erau contaminați, ar putea și ei să ajungă la ranguri înalte..." CIBRARIO I Era-ntr-o bătrână pădure, Din care vrăjmașa secure Nu smulse o creangă de brad: P-o stâncă de fulger crăpată, P-o râpă de șerpi îmbălată, P-o beznă cu fundul în iad. În cuibul acei văgăune Precum într-o cronică spune Din secolul patrusprezeci - A fost o petrecere mare: Leproșii din mii de hotare Veniră pe mii de poteci. Vedeai o icoană grozavă! Tot bube, pocnind de otravă, Pe brațe, pe coapse, pe frunți! Otrepuri, de mult închegate, Lipite pe răni destupate, Ca niște oribile punți ... Bubosul se ridică Marcheze ori vlădică, Sau cel puțin baron! Și nu visează nime C-o nouă nobilime Se urcă la nălțime Pe feudalul car! O bubă moștenită, De secoli învechită, E cea mai strălucită: Lepros ereditar! În urmă, se-nțelege, Veți născoci o lege, Că nimeni nu s-alege De nu va fi bubos: Căci este cu dreptate Ca prin majoritate Rotund să meargă toate Sub cerul luminos ... fie țara-ntreagă Când buba șade sus! Printr-un decret se schimbă Orice idee strâmbă, Scoțându-se din limbă Că lepra e un rău; Și ...