Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CEL MAI CRITIC MOMENT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 78 pentru CEL MAI CRITIC MOMENT.

Ion Luca Caragiale - Cronici literare

... de lus, care, prin un ingenios resort mecanic, să arate cu 140 ani înainte, fasele lunare, eclipsele și schimbarea timpului... Da, grațioșii mei cititori; nimic mai meritat și mai nemerit, și mă felicit că am conceput proiectul de mai sus; eram dator s-o fac, pentru că numai eu știu câte momente de fericire m-a făcut să gust autorul meu de ... la început, țin mult a mi-o împlini terminând. Voiți să aflați numele lui?... Se numește Popnedea. Cronică literară [jurasem că nu voi mai lua...] Jurasem că nu voi mai lua peana-n mână pentru a scrie umilitele mele cronici, spre a nu rădica asupra capului meu, ca mai zilele trecute, urgia nu știu câtor părechi de rime tot una și una. Am pățit-o și n-aș mai voi s-o pat. Mărturisesc că eu am fost culpabile. Într-un moment de uitare, am cutezat să arunc o glumă profană asupra numelui său. Înțelegeți bine că este vorba de tânărul Aamsky. Recunosc deci că sunt dator ... nopți întregi de meditare și combinațiune asupra numelui ce trebuie să-și dea. Ba nu, zău, să lăsăm și glumă și tot; aflați-mi ceva mai nemerit. Sfidez pe toți comții de pretutindeni s-aibă o titulă ...

 

Ion Luca Caragiale - Un dicționar român

... Ion Luca Caragiale - Un dicţionar român Un dicționar român de Ion Luca Caragiale Dicționarele au fost întotdeuna considerate ca contingentul cel mai însemnat al genului plictisitor. Răsfoirea unor asemenea cărți nu se face decât la momente solemne în viața școlărească, la traducerea unui autor sau la prepararea ... Iată, însă, un dicționar, apărut zilele acestea — Dicționarul universal al limbii române de Lazăr Șaineanu — care pare a respira un aer mai simpatic și unde percurgerea unei pagini îți satisface nu numai curiozitatea, ci-ți insuflă dorința de a nu bate în retragere. Prin ce ... neologisme reprezentă ultima fază a culturii noastre sub acțiunea Occidentului, și în specia a Franței. Prin răspândirea din ce în ce mai mare a presei și a învățământului, ele încep a pătrunde în stratele de jos ale populațiunii urbane și a ... a vocabularului românesc. Mahalagiul cel mai înapoiat nu mai așteaptâ astăzi să primească în efecte, în natură, “stima și considerațiaâ€� ce o adăstase mai multe zile de la șeful său, subprefectul din vremea lui AIecsandri. Viața modernă, cu curentele ei multiple, vulgarizează pretutindenea nouele achizițiuni ale culturei. Dar nici ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

... poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri ... uneori poate ajunge până la renunțarea, din capul locului, la lupta de a te ridica până la el. 10. Actul creației poetice arată mai bine decât orice cât e de complex sufletul omenesc și ce rol are inconștientul în viața sufletească. 11. Scriitorul mare place mai mult decât cel mic, pentru că, am văzut, e mai... mare. 12. Un poet, dacă nu are o calitate prin care întrece pe ceilalți, nu e poet de rasă. 13. Scriitorul adevărat nu se amestecă ... formează nota specifică a operei unui artist, este un sunet unic, pe care ar trebui să-l exprimi într-o singură formulă. Criticul cel mai pătrunzător și mai sonor la opera unui artist, un Sainte-Beuve ori un Lemaître, dau târcoale (să mi se ierte expresia), se apropie, dar nu pot prinde într ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

... Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai recunoscuți, indiferent de aprecierea noastră, pentru ca premisele argumentării să fie cât mai obiective.) Pe lângă cei trei prozatori munteni citați mai sus, trebuie să adăugăm pe Caragiale, Delavrancea, Brătescu-Voinești și Galaction; iar în Moldova, la Negruzzi vom adăuga pe Alecsandri, Russo, Kogălniceanu, Gane, Creangă, Vlahuță ... decât cel cantitativ, vom găsi mai întâi că în Moldova câmpul observației e mai întins, realitățile transportate în literatură sunt mai diverse, aduse din medii mai variate -- caracter care apare ca într-o sinteză, chiar și în opera unui singur scriitor, dl Sadoveanu, care ne-a zugrăvit atâtea aspecte ... dealtfel, și istoric, și nuvelist; evocatoarele Amintiri de la "Junimea", ale lui G. Panu, pline de tipuri vii ca un roman; Amintiri din "Junimea", cea mai bună operă a d-lui Iacob Negruzzi, și mai ales amintirile din copilărie de la sfârșitul cărții, care sunt unele din cele mai ...

 

Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi

... I Lombardi , fama compozitorului nostru deveni populară, numele său dobîndi în prea scurt timp o mare celebritate ce începuse a rivaliza cu cele mai distincte din timpii aceia. Aceste două sublime creațiuni muzicale, oriunde fură reprezentate, avură cel mai briliant succes. În toată Italia se serba cu entuziasm arătarea acestui nou compozitor, care venea să ridice teatrul de muzică italian ce ajunsese mai în decadință. Aceasta fu cauza care îndemnă pe impresariul Teatrului Fenice din Veneția a contracta cu Verdi scrierea unei opere noi. Verdi scrise ... a lui Verdi mulți artiști de reputațiune, dar îndată ce abandonară egida marelui maestru muriră, fiindcă sucul ce le dăduse viață încetă a mai circula într-înșii. Verdi luă din vocile cele mai incomplecte și talentele cele mai limitate, dar prin abilitatea sa scoase dintr-însele cele mai admirabile efecte; iată dar una din calitățile sale, care îl face atît de distins între maeștrii contimporani. Numele cele mai celebre ale lumii teatrale, care prin marele lor succese deteră o suvenire despre epocele cele mai

 

Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

... O parte a răspunsului atârnă de la direcția spiritelor din societatea de astăzi, direcție a cărei manifestare este literatura în înțelesul cel mai larg al cuvântului. Pe când în lumea noastră politică neliniștea a ajuns la culme și totul pare întunecat în confuzia unor tendințe lipsite ... a fost decât lut. Și totuși, țărână frumoasă și moartă, De racla ta razim eu harfa mea spartă, Și moartea ta n-o plâng, ci mai fericesc O rază fugită din haos lumesc. Ș-apoi cine știe de este mai bine A fi sau a nu fi; dar știe orcine Că ceea ce nu e nu simte dureri, Și multe dureri ... măsură poeții mai vechi, și lauda ditirambică a lui Țichindeal, d.e., și a lui Heliade cu greu va putea încălzi cetitorii mai critici de astăzi. Cea mai bună din cele trei poezii ale d-lui Eminescu ne pare a fi cea din urmă, Mortua est, un progres simțit în precizia ... a unei inimi pline de simțiri vrea să se întrupeze în forma poeziei, ea, prin chiar aceasta, intră într-o lume unde timpul nu mai ...

 

Titu Maiorescu - Poezii populare române

... cântece bătrânești), doine și hore. În ele găsim poezia aproape a întregului popor: Moldova și Țara Muntenească, Transilvania și Basarabia sunt deopotrivă reprezentate. Mai la fiecare poezie, la fiecare aluziune socială din ea, la fiecare cuvânt mai greu, d. Alecsandri a făcut note explicative, care, în cea mai mare parte a lor, adaugă la meritul cărții și cuprind observațiuni pline de interes. În articolul de față am dori să ne dăm ... tău, Care mă ucide rău. Sloi de gheață netopită E chiar inima-ți răcită Și de mine deslipită! (pag. 53) Busuiocul - Busuioace, busuioace, N-ai mai crește, nici te-ai coace! - Dar de ce să nu mă coc, Că mă port fetele-n joc? - Trandafire, n-ai mai fi, Nici în cale-ai înflori! - Dar de ce să nu mai fiu, Că mă poartă lelea viu? - Tu ești viu, dar eu sunt mort, Și de-abie-n lume mă port. - Mergi în horă, saltă-n ... Vrăbiuța Vrăbiuță de pe deal, Zbori degrabă în Ardeal Și te-ntoarce de îmi spune Or vești rele or vești bune. Du-te, vezi dacă mai

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)

... lui Caragiale, profesorul Suchianu, Delavrancea și alții. Se fac grupuri-grupuri și discuția se animează. Caragiale era într-o vervă drăcească. Se juca cu cele mai fantastice paradoxe și susținea, azi pro și mâine contra, tezele cele mai subtile, cu o argumentare și o demonstrație uluitoare. Pe atunci se începuse în Adevărul literar faimoasa polemică asupra artei pentru artă și asupra artei cu ... unitatea unei strofe cu poanta finală, la care un altul s-ar fi muncit mult. El pleacă odată cu Coșbuc la Brașov, și în ultimul moment îmi spunea: Mai e o minută până la plecare. Ești în stare să-mi faci o epigramă de șase versuri contra mea și contra foiletoanelor mele din Universul ... rimat cu al 4-lea, al doilea cu al 5-lea și al treilea cu al 6-lea? Toate versurile de 9 silabe, afară de cel din urmă, care să nu aibă decât 4. M-am executat, spre stupefacția lui Caragiale și indignarea lui Coșbuc, care detesta epigramele, susținând că e ... să le știi Tu, ce c-o zestre o să vii Necunoscuta mea soției. Bineînțeles, după aceste versuri interesante, logodna nu s-a ...

 

Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola

... peste altele. Grămădești un dosar, adunând la întâmplare orice fel de note și informații. Rotunjești toate aceste peticele, potrivit cu mersul fabricațiunii. Coși toate bucățelele, mai bine sau mai rău, cu ață albă. Când toate au fost compilate, cusute și țesute, numaidecât tragi clopoțelul telefonului la librărie. A venit momentul să se ... public să crează că întreprinzătorul industrial al Romei era cât p-aci să se prăpădească din pricina unei munci de ciclop. A! ce mai foc de cuptor! ce zgomot de ciocane și de nicovală! ce gesturi zbuciumate! ce năprasnice opinteli! sudoarea curgea de pe fruntea încrețită a Maestrului ... rĂ© d’heures de travail... Tout homme a le droit de vivre... le contrat qui lui a Ă©tĂ© extorquĂ© au moment oĂ¹ il avait faim est injuste. Deux heures après la mort de Giovanni MastaĂ¯, que l’Italie et l'Eglise avaient aimĂ© sous le ... să cetească in extenso remarcabila cronică literară a lui Gaston Deschamps o va găsi în Le Temps de la 12/24 mai ...

 

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit

... un memoriu pentru a fixa data nașterii unui om considerabil, zămislirea unei opere, vicisitudinile unui capitol sau ale unei strofe este o întrebuințare mai demnă a puterilor mintale, mai isteață, și în care e loc și pentru bunul-gust, pentru tactul și finețea istorică, decât a petici discursuri sau scrisori, a ... că orice cunoaștere se compune din percepere și interpretare. Astfel cearta și disprețul dintre erudiți și artiști se mișcă împrejurul unei neînțelegeri tipice. Calea cea mai sigură de împăcare ne-o arată constatarea că, îndeobște, cerințele diverse ale spiritului nu pot fi satisfăcute întreg decât prin colaborare; rar nimerește natura să ... unei armonii excepțional prețioase: ni se oferă, în un asemenea spirit cu posibilități atât de diverse, un aparat de deosebită delicatețe întru cunoașterea lumii. Înțelegeam mai sus, sub numele de învățat, capacitatea de a observa realități și a verifica observații; sub numele de artist, talentul de a ... culmina astfel, încât faima lui să răsune și puterea lui să lucreze mult peste marginile țării sale. Boala, poate, l-a și restrâns mai

 

Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale

... de scenă pentru a o monta. Această muncă multiplă trebuie plătită din produsul piesei. Cu cât piesa rezistă mai mult, cu atât aduce mai multe foloase: economicește poate plăti mai îndestulător cheltuiala de puteri ce ea a necesitat; artisticește, dă pas actorilor să prepare mai în ticnă alte producțiuni, îi deprinde a studia mai bine rolurile, iar pe public a nu cere de la reprezentațiile pieselor alt decât o exhibițiune cât se poate mai îngrijită și mai proprie de artă teatrală, iar nu o serie variată de romanuri ori de povești în acțiune, dintre cari una ar înceta să mai fie interesantă o dată ce el ar cunoaște-o, trebuind numaidecât altă nouă spre a-i mai deștepta interesul pentru teatru. În teatru este, sau trebuie să fie, mai puțin importantă întrebarea ce se joacă, decât cum se joacă. Că trebuiesc amândouă elementele, literatură și interpretație, să fie bune pentru a produce ... între două teatre dintre cari unul ar juca foarte bine o piesă destul de mediocră, iar altul ar juca foarte rău un cap-de-operă, cel dintâi este un teatru ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>