Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.

Anton Pann - Tăcerea e ca mierea

... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Tăcerea e ca mierea de Anton Pann 0 muiere rea, limbută, Otrăvită, netăcută, Nu înceta cu certatul, Tot își judeca bărbatul. El iar cu firea neghioabă De bătăi o făcea toabă. Așa ea ce gîndește, Într-o zi nu zăbovește, Merge la o vrăjitoare, Vestită fermecătoare, roagă cu bună plată -i facă nu o bată. Baba, fiind pricepută, Cunoscu ca e limbută, Și îi zise : -Fii în pace, Eu cererea-ți o voi face, Numai, draga mamii fată, Du-mi-te în tîrg îndată, Și ... cum o văzu-l scoase Cu niște vorbe șoptoase, Zicînd : -Dragă, iată-ți leacul. Numai dă babii colacul, C-am descîntat-o de pace Și vezi ce minuni face. Atît numai, mamușoară, Are o pază ușoară, Adicăte : mă pricepe, Cînd vezi că bărbatu-ncepe te mustre, te certe, Nevrînd greșala -ți ierte Tu atuncea ia îndată D-astă apă descîntată Și o ține strîns în gură, nu-ți pice picătură, Pînă cînd vezi că el tace Și de ceartă chefu-și face. Ș-așa cum zic făcînd, mamă, Scapi de rău cu ... ...

 

Mihai Eminescu - Ca și Stoa, ce pretinde...

... Mihai Eminescu - Ca şi Stoa, ce pretinde... Ca și Stoa, ce pretinde... de Mihai Eminescu Ca și Stoa, ce pretinde fim mândri și integri, Când plutesc deasupra noastră Cu-a lor visuri ochii negri; Ca și basmele păgâne De iubire ce-ard himeric Cu nesațiul lor de visuri Și cu-atâta întuneric; Când atrași de a lor noapte ... marginea uitării De-un avânt fără de nume; Când gândire nu mai este Și când inima e tristă Și afară de-acel farmec Când nimic nu mai există: Părăsesc și veac și țară Pentru umeri de femeie Și o rog astfel în jețu-i Dulce locului steie, mă pierd privind-o vecinic De la creștet la picioare, Mândră ca o-mpărăteasă, Caldă, cu senin de soare, De pe ochii-i ridice Languroase lunge gene,

 

Mihai Eminescu - Ca și Stoa ce pretinde...

... Mihai Eminescu - Ca şi Stoa ce pretinde... Ca și Stoa, ce pretinde... de Mihai Eminescu Ca și Stoa, ce pretinde fim mândri și integri, Când plutesc deasupra noastră Cu-a lor visuri ochii negri; Ca și basmele păgâne De iubire ce-ard himeric Cu nesațiul lor de visuri Și cu-atâta întuneric; Când atrași de a lor noapte ... marginea uitării De-un avânt fără de nume; Când gândire nu mai este Și când inima e tristă Și afară de-acel farmec Când nimic nu mai există: Părăsesc și veac și țară Pentru umeri de femeie Și o rog astfel în jețu-i Dulce locului steie, mă pierd privind-o vecinic De la creștet la picioare, Mândră ca o-mpărăteasă, Caldă, cu senin de soare, De pe ochii-i ridice Languroase lunge gene,

 

Mihai Eminescu - Nu mă-nțelegi

... Mihai Eminescu - Nu mă-nţelegi Nu mă-nțelegi de Mihai Eminescu În ochii mei acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tale frumuseți. Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme ... în ochii mei De un cutremur tainic al tinerei femei Și viețile-amânduror s-amestecă-n întreg, Când înțeles de tine, eu însumi mă-nțeleg. treacă înflorirea de-un vânt al recii ierne, -nceți a fi icoana iubirii cei eterne, Cu marmura cea albă nu te mai asameni, fii ca toată lumea ­ frumoasă între oameni, -ncete-acea simțire ce te-au făcut o zeie, fii ­ încântătoare ­ dar numai o femeie, Ș-atunci -mi zici: ­ Privirea ce-atât ai adorat-o E încă tot senină, fermecătoare... Iat-o!? E încă tot!... Avea-vei în ochii-mi acel ... azi ți-l dă sfiala pierdutei mele vieți? Voi fi supus duioasei, nemaisimțitei munci, C-o oaste de imagini te iubesc ș-atunci? Au nu știi tu ce suntem? Copii nimicniciei, Nefericiri zvârlite în brazdele veciei,

 

Mihai Eminescu - Nu mă înțelegi

... Mihai Eminescu - Nu mă înţelegi Nu mă-nțelegi de Mihai Eminescu În ochii mei acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tale frumuseți. Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme ... în ochii mei De un cutremur tainic al tinerei femei Și viețile-amânduror s-amestecă-n întreg, Când înțeles de tine, eu însumi mă-nțeleg. treacă înflorirea de-un vânt al recii ierne, -nceți a fi icoana iubirii cei eterne, Cu marmura cea albă nu te mai asameni, fii ca toată lumea ­ frumoasă între oameni, -ncete-acea simțire ce te-au făcut o zeie, fii ­ încântătoare ­ dar numai o femeie, Ș-atunci -mi zici: ­ Privirea ce-atât ai adorat-o E încă tot senină, fermecătoare... Iat-o!? E încă tot!... Avea-vei în ochii-mi acel ... azi ți-l dă sfiala pierdutei mele vieți? Voi fi supus duioasei, nemaisimțitei munci, C-o oaste de imagini te iubesc ș-atunci? Au nu știi tu ce suntem? Copii nimicniciei, Nefericiri zvârlite în brazdele veciei,

 

Vasile Alecsandri - Este bine, nu e bine

... Vasile Alecsandri - Este bine, nu e bine Este bine, nu e bine iubești de lângă tine, Că te vede orișicine Și te face de rușine; Ci iubești mai departe; Dusele nu sunt deșarte; Orișicând doru-ți abate, Te repezi ca la un frate. Bărbatu-i cu bunătate, Te-ntreabă de sănătate; Iar nevasta, de iubește, Se preface că bolește, Geme, zace, se bocește Și bărbatu ... duce, ea se scoală, Se gătește,-mbracă țoală, Apoi masa că așează, Cu neicuța ospătează Și din gură tot urează: ,,Deie Dumnezeu o ploaie, Grăunțele se moaie nu

 

Mihai Eminescu - De ce nu-mi vii

... Mihai Eminescu - De ce nu-mi vii De ce nu-mi vii de Mihai Eminescu Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-așează bruma peste vii — De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? O, vino iar în al meu braț, te privesc cu mult nesaț, razim dulce capul meu De sînul tău, de sînul tău! Ți-aduci aminte cum pe-atunci Cînd ne plimbam prin văi și lunci, Te ridicam ... subsuori De-atîtea ori, de-atîtea ori! În lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvorăsc scîntei… Dar, oricît ele sunt de sus, Ca tine nu-s, ca tine nu-s! Căci tu înseninezi mereu Viața sufletului meu, Mai mîndră decît orice stea, Iubita mea, iubita mea! Tîrzie toamnă e acum, Se scutur frunzele pe ...

 

Paul Verlaine - Nu este-așa%3F

... Paul Verlaine - Nu este-aşa%3F Nu este-așa? de Paul Verlaine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Nu este-așa că-n ciuda acelor proști și răi Ce vor privi cu pizmă a noastră bucurie, Vom fi arare mîndri și buni ... că-n tihnă și plini de voioșie Vom merge calea dreaptă ce steaua ne-o arată, Nepăsători de cine ne vede ori ne știe? Răznite ca-ntr-o neagră pădure fermecată, A noastre două inimi cînta-vor în iubire, Cum cîntă noaptea două privighetori deodată. Iar lumea, de-o ... fi bună cu noi, ori cu-ndîrjire, Puțin o ne pese. De-ar fi ne sfîșie, Nici dragoste, nici ură, nimic n-o ne mire. Legați de cea mai scumpă și trainică frăție, Ca într-o za vrăjită noi vom păși-n lumină, Iar teamă de nimica atunci n-o

 

Emil Gârleanu - Ca soarele!

... Emil Gârleanu - Ca soarele! Ca soarele! ... de Emil Gârleanu O casă, o livadă și-o curte mare. În casă stau stăpânii; în livadă sunt pomi roditori; în curte felurimi de ... căci unde-s păsări multe, dragostea-i stăpână. Nu mai departe, acum o lună, un cocoș a fugit, peste gard, cu bogheta altuia. Nu i-au mai văzut deatunci nimeni! Unele păsări spuneau una, altele — alta, gâștele șușoteau, fel și chipuri, pe socoteala celor doi îndrăgostiți. Ei și ... stingheră, hotărî -și caute un soț și-și puse ochii pe păun — pasăre de neam mare — se feri de toți, de frică nu li se așeze cineva de-a curmezișul dragostei. Și-a început pichirea se învârte-n sus și-n jos pe lângă păun. Azi așa, mâine iar așa, până când i-a venit odată la socoteală ... înrotește coada: „Privește-mă!â€� Se uită pichirea, se uită mirată, apoi, dumerindu-se, îi răspunde: „Te privesc, dar ascunzându-mi lumina soarelui, nu-ți mai văd nici strălucirea ta.â€� Și, dezamăgită, pichirea îi întoarce spatele... Numai așa păsările din curte nu mai avură prilejul

 

Anton Pann - Nu e nimic fără cusur

... Anton Pann - Nu e nimic fără cusur Nu e nimic fără cusur de Anton Pann Un împărat oarecare Prin grădina sa umblînd Pe răcoare în primblare Și un trandafir rumpînd, Atît cumplit deodată ... ar avea și cusur !" Și chemă cu grabă mare Un grădinar iscusit, Căruia cu întrebare Într-acest chip i-a vorbit : -Aș vrea știu : nu poate A altui-ntr-un fel Și trandafirul, ca toate, Ca n-aibă ghimpi pe el ? El răspunse cum că știe Ș-îl va face în scurt timp După cererea-i fie Curat fără nici un ghimp. Și lăsînd jois altă treabă, Altui un trandafir Care ș-înflorind în grabă A rupt dintr-însul ... făcu întrebare Zicînd : -Asta e ciudat! Dar de ce și miros n-are Acum dacă s-a schimbat ? El răspunse : -împărate, Eu nicidecum nu mă mir, Că pilde nenumărate Ne dă acest trandafir. Adică : în lume toate Ca și trandafirul sînt, Fără cusur nu poate Nici un lucru pre pămînt. Or ghimpi pe dînsul n-aibă Fără de nici un miros, Or, ca întîi, ghimpi ...

 

Dimitrie Anghel - Nu știu, n-am văzut

... Dimitrie Anghel - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze ... bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s ... C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din Capitală, că-n timp de două luni, Au auzit cu toții și au văzut minuni… Me-ți întreba acuma ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>