Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNDRĂZNI SĂ SPUNĂ CEVA

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 124 pentru ÎNDRĂZNI SĂ SPUNĂ CEVA.

Ion Luca Caragiale - Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane

... Națională. De mult, foarte de mult nu se mai pomenește despre dânsa. De multe ori acea magazie plină de înțelepciuni a avut imprudența se mute cu chirie, ca un amploiat hărbar, de colo până colo, neținând seama că o mutare face cât o inundație, și două cât un ... în pustiurile zbuciumate ale oceanelor? mai există, oare, sfărămăturile ei? ce s-au făcut scoarțele faimoasei Bibliotece Naționale? Mister! Nici un muritor n-ar putea îndrăzni răspundă la aceste întrebări indiscrete, nici chiar personalul bibliotecei... Căci uitasem spun că, din norocire pentru statul nostru, deși nu se mai știe de urma Bibliotecii Naționale, personalul ei există și se află în bunăstare, în ... a pierdut și, ce e mai îmbucurător, nici unul n-a dezertat, cum se-ntâmplă adesea în așa mari catastrofe. Ba încă, ceva și mai îmbucurător, se afirmă pozitiv că echipajul s-a sporit, în urma naufragiului, cu încă vreo trei mateloți, cari sfidează valurile vieții ... a intrepidului lor căpitan. Aflăm că Amiralitatea Cultelor ar fi intervenit pe lângă Direcția generală C.F.R., secțiunea serviciului maritim, rugându-o a pune ...

 

Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor

... și de o mână de claponi care fac mai mult vuiet — și mai puțin lucru — decât toate celelalte bipede, dar nu ți-oi spune numele lor, pentru că am mâncat odată papara și am hotărât fiu discret. Iașii este locuit de toate aceste noroade, seminții, dobitoace și vietăți, și lucrul cel mai rar ce întâlnești în capitalia Moldaviei este un ... ce însemnează acest talent de curând introdus. Arta salonului însemnează în Iași pretenția ca fieștecare persoană ce intră într-o casă unde stăpâna ține salon -și depuie la ușă vrednicia, caracterul și opiniile și se hotărască a nu fi decât papagalul damei de gazdă. Acela care ar îndrăzni arate vro idee neatârnată se pune în primejdie de a vedea pe gazdă că-i întoarce dosul: maniere toute neuve de faire les ... a căreia mai toată viața se mărginește întru a iubi și a fi iubită; o femeie, în sfârșit, este un ceva ce nu se poate nici descrie, nici numi, nici hotărî matematicește, un ceva ...

 

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

... așa că am ajuns talentat? și poate încet-încet, tot dând cu pomadă, s-ajung și genial. Nu-i decât idealul social în artă! Dar ceva mai mult, nici nu se poate fie talent sau geniu fără fi întrebuințat pomada mea. — Ba se poate, zici d-ta. — Ba nu se poate, răspund eu. — Dar Anacreon, dar Shakespeare, Machiavelli, MoliĂ ... aceasta recentă. — Așa? strig eu, fără -mi pierz cumpătul. Ia stăi, vezi! Și pun mâna în borcanul meu cu pomadă și-ncep -i frec si pe Anacreon, și pe Machiavelli, și pe toți, și-i frec, și-i năclăiesc, și iar îi frec, pân’ le scoț și ... sociale, chinurilor sociale, năzuințelor sociale, avânturilor sociale, idealului social. Astfel, am împăcat, într-un chip ingenios, reputația rețetei mele infalibile [sic], care trebuie de acuma fie o religiune, cu reaua deprindere și rutina îndărătnică a societății vechi: orice religiune proaspătă trebuie, la apariția sa, fie politicoasă și știe face oarecari concesiuni vechilor credințe ruinate, pe cari vrea le dărame. Așa, așa, tinere! încrede-te în rețeta mea — ea singură te poate scăpa de chelia interioară. Nu trebuie ...

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

... și la toata obștea unde trăiesc. Și încă mai îndrăznesc unii a zice că bețivului așa i-i dat de la Dumnezeu,— fie bețiv. Tare greșesc aceia oameni cu așa cuvinte înaintea lui Dumnezeu. Se poate oare ca Tatăl Nostru Cel Ceresc vreie vreun rău zidirii Sale? Se poate oare — izvorul bunătăților — Dumnezeu -i deie unuia fie bun și blagoslovit, iar altuia — sa fie bețiv, tâlhar, curvar, amăgitor sau altă răutate; Dumnezeu este preasfânt și preabun, dorind fiecărui om ... și bun, la toți le voiește bine, pre toți îi cheamă la viața cea fericită. De ar fi însemnat Dumnezeu bețivului fie bețiv, curvarului fie curvar, tâlharului fie tălhar,— apoi nu ar grăi Domnul în Sfânta Scriptură, că nedrepții împărăția lui Dumnezeu nu vor moșteni: nici curvarii, nici slujitorii idolilor, nici ... patimă rea nu este dată omului de la Dumnezeu. Tot felul de răutate de la diavolul iese, pentru că el este tatăl răutăților. Dumnezeu ne spune în Sfânta Scriptură nouă, că diavolul ca un leu umblă răcnind, căutând pe cine -l apuce (l Petr. 5, 8). Se mai aud unii vorbind, că prin băutură se fac multe lucruri bune. ...

 

Ion Luca Caragiale - Două note

... redacÈ›ie foarte amărât: avea acu, numaidecît, „nevoie de o sumă însemnată; dacă n-o găsea, se-mpuÈ™caâ€�. N-a voit ne spună de ce anume acea sumă È™i de ce atîta grabă, a refuzat meargă prînzim ca după obicei împreună È™i a dispărut dintre noi. Seara, se afla... unde? la bal mascat la teatru. Trepădase toată ziua ... ire arbitrare. Eu crez că asta trebuie relevat. Editorii sunt liberi tragă cîte exemplare vor, le vînză cum È™i cît le place, profite de munca È™i de pe urma sărmanului pierdut cît pot, sunt liberi; rămînă negustorul cinstit, È™i cîÈ™tig bun -i dea Dumnezeu; dar stea la taraba lui È™i nu s-amestece a poci opera artistului. Criticii, din parte-le, „cu flori deÈ™arte, cari roade n-au adusâ€�, sunt liberi ... rece o operă de artă?... Și de asta e vorba aici. Care artist, care amator, care om de bun-simÈ› È™i de treabă ar îndrăzni ia un penel È™i ...

 

Ion Luca Caragiale - Ultima oră

... bine zâmbetul. - ...Da... zic eu. - Liniștește-te... N-a făcut până acuma nici un prizonier român. Apoi, cătră toți: - Hotărât, oamenii aceștia vor smintească lumea! Pe urmă, cătră mine: - Ei, cum îți vine dumitale crezi așa baliverne? - De! domnule ministru - zic eu - știu eu ce mai crez și ce nu mai crez? De exemplu, istoria cu evaziunea bulgarului. - Care bulgar? - Care a fost prins aseară la Valea Largă și închis la cazarma ... ne salută frumos și după ce mai mă-mbărbătează încă o dată, asigurându-mă că războiul nici n-a început, nici n-are -nceapă, se depărtează. Amețit, mă rentorc la scaunul meu și șez la loc, aștept pe d. reporter, care trebuie se întoarcă de la telefon. Nu aștept mult; iată-l. - Ei? întreb eu. Mai ai ceva nou din București? - Se vorbește cu stăruință despre asasinarea unui judecător de instrucție. - Nu mă-nnebuni!... Dar știi ce am aflat eu?... Acu am vorbit ... Ei? podul de la Cernavodă... - Nu-nțelegi? - A sărit în aer?!! - Da, zic eu; cum ai ghicit? - Mi s-a spus ceva

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

... scăpătată, trăiește cu ce poate, coase, spală, calcă, servește la ocazie; are încă doi frați mai mici: aceia urmează la același gimnaziu. Poetul meu îmi spune cu oarecare ton de compătimire că aceia, ca niște mediocri ce sunt, vor termine cursul și caute a intra unul în seminar și altul în liceu ca bursieri ai statului; el nu s-ar fi înjosit niciodată se facă bursier; e prea independent pentru asta, și apoi nu se simte atras decât de literatură. Înfățișarea materială a acestui personaj nu ... va fi vreodată primit și utilizat în publicitate, atât de puțin preparat cum era pentru o așa de serioasă carieră! și prin urmare nu puteam îndrăzni recomand vreunui confrate oferta de servicii intelectuale a d-lui Ionescu. Mai târziu am întrebat pe băiatul de la băcănie dacă știe ce ... vorbe cu dânsul. Era redactor acolo, însărcinat mai ales cu partea literară și artistică... — Atunci — i-am zis eu — fii bun și spune-mi, d-ta trebuie știi, cine e Hamlet, care mă persecută așa de grozav? D. Ionescu a început ...

 

Ion Luca Caragiale - Abu-Hasan

... oriunde i-ar fi căutat, fiindcă fugeau de el îndată ce-l zăreau, și dacă din întîmplare da piept în piept cu vreunul și vrea -l oprească -o spună ceva, acela își cerea iertăciune, că-i e degrabă și n-are vreme de vorbă, și pleca repede p-aci încolo. Pe Abu-Hasan mai mult ... recunoștință. -Băiete, i-a răspuns mama, nu vreau te opresc de la ce ai pus de gînd ; dar îți pot mai dinainte spune că degeaba tragi nădejde. Tu încă nu cunoști ce va zică prietenii de petrecere ; dar o -i cunoști... -Mamă, a zis Abu-Hasan, eu înțeleg și cred ce-mi spui ; dar tot vreau mă luminez singur despre mișelia și neomenia lor. Abu-Hasan a și plecat ; a făcut ce-a făcut și ... i-a răspuns: -Vorba dumitale e cuminte, ești un om de ispravă ; îmi place că te văz chefliu și vesel, și te rog -mi torni și mie. Abu-Hasan a umplut bărdaca musafirului, zicînd: -Gustă, te rog, prea-cinstite domnule și

 

Constantin Stamati - Aslanaș cel bogat și momița lui

... cel bogat și momița lui de Constantin Stamati Eu tac mulcu, nu mai grăiesc, mă mir de ce văd acum! Că mai bine este omul nu-nvețe nicicacum; Căci de ce se trudească zi și noapte tot citind, Și de ce -și piardă vremea patriei sale slujind? Și de ce fapte slăvite, Dacă nu sunt prețuite? Când acel ne-nvățat, Dacă soarta avere i-au dat ... netezea, O gâdilea după cap și cu dânsa șuguia, Sau glumea, Ea prea amabilă era. Deci ea pe al său elev asemine l-au deprins -și bată joc de oricine, ieie pe toți în râs, Carii nu-l băga în samă sau nu sta cu el la sfat, Fie onest învățat și de orice rang ... ar fi ce-ar fi, Încât pași, aiani, spahii și alte rejealuri mari Îl ascultă căscând gura, ca când ar fi fost netoți, Când le spune Aslanaș de-ai săi bani și armăsari. Dar beii cei tineri, Ce nu era nătărăi, Lăuda a lui momiță, tot cu dânsa se ... încălica, Îi striga toți într-un glas: aferim și mașala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Această pildă ciudată Cu greșeală ne arată Că cel făr’ de nici un merit, numai ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV

... de capele. Această însărcinare păstorii sufletești S-ar cuveni aibă, și datoria lor Neapărată este năravuri -ndepărteze, Dar ei păzesc tăcere, nu vor -și bată capul; De ce dar noi cu lumea batem tot război? Când prin așa urmare nu poți a căpăta Nici lemne de ars iarna, nici ghiață-n timp de vară. De ... versuri ce nasc melancolie, Noi poate vom aduce la cititori plăcere. Tristețea este dată la omul muritor, Căci el pe tot minutul pășește spre mormânt! aibi numai plecare, materie destulă Găsești pentru a scrie. De ce dar faci satiri, Și ura tuturora tragi asupra mea? Dar văd că tu, o, muză, te tulburi, te roșești, Nu îndrăznești lauzi pre cei care sunt vrednici, Și nu vrei -ți pierzi vremea cu măguliri deșerte. Noi nu suntem în stare a lăuda de-ajuns Pre oamenii de merit; povara este grea, Căci ... ce-n floarea vârstei amorului slujiră, Legați în a lui lanțe, căiască-se acuma, Căci singuri sunt unealta nenorocirii lor; Eu nu voi mă ferec cu însăși mâna mea. Copilul orb tot poate plăcere ...

 

Ioan Slavici - Budulea Taichii

... zicea mereu: "Măi Buduleo, nu mai purta și copilul cu tine; pune-i o bucată de pâine în traistă și trimite-l la școală, ca -mi bat și eu capul cu dânsul". Iară Budulea era om cuminte și înțelegea că dascălul nu are altă treabă decât -și bată capul cu copiii oamenilor. Un singur lucru îl mai punea pe gânduri: parcă tot nu-i venea creadă că și Huțu are învețe carte. Când eu începusem a umbla la școală, Huțu era printre băieții de care îmi era frică. Îl văd parcă și acum ... el mi le spărgea, luând din când în când câte una și pentru sine. — Uite, îmi zise el nedumerit, taica zice că dascălul zice mă duc și eu la școală la oraș ca mă fac dascăl: ce crezi tu, aș putea învăț acolo cu voi? — Pentru ce nu? — Vezi că nu știu ungurește, răspunse el, privind deznădăjduit la mine. — Ai înveți. — Dar cum învăț, când dascălul vorbește numai ungurește și eu nu înțeleg nimica din cele ce zice? — Așa-i! răspunsei, înțelegând acuma și eu că în

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>