Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎMPINGE (LA)
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 185 pentru ÎMPINGE (LA).
... turme la pășune, Aveam argați plătiți, Și vite-n bătătură, și plugul lîngă casă, Ș-un călător, oricare, afla ceva pe masă Cînd s-abătea la noi. Era fruntaș bătrînul, ca el puținu cu stare, Abia-nvîrtea prin curte cu carul său cel mare — Un car cu șase boi. Pe ... un argat din curte, din curtea boierească, O prind și-o-ntinde s-o ducă să muncească, Căci știe a lucra : Și e la curte clacă, și s-a făcut de veste, La cîți au fost p-acasă, la fete și neveste, Să meargă-a ajuta. Căci este nuntă mare, e nuntă boierească Duminica ce vine, și trebui să gătească Miresei așternut ... Argatul nu glumește, o bate ș-o înjură, Sau cere de băut. Dar nu avea fetița decît o zeghie veche Și vreo trei parale cercel la o ureche, Care voi a-i da. Și nu vru să priimească cumplitul fără milă. Bătînd-o, suduind-o, o tot brîncea în ... Luptîndu-se cu iarna, să intre izbutise, Dar tată-său, ca gheața, de mult înțepenise, Și mumă-sa murea ; Pe frate-său îl dase aleșii ...
Alexandru Vlahuță - În amurg...
... repaus veșnic o-mpinge: Orice lumină i-o suferință; Scăpare-i noaptea-n care se stinge. Tremurătoare, viața bate, C-o frică oarbă și nențeleasă, La poarta păcii neturburate, Din care omul n-a vrut să iasă; Căci chinul vieții cine l-ar cere? Ce stea de sineși s ...
Constantin Negruzzi - Împăratul Albert
... de Constantin Negruzzi Întâmplările, astă dată, să părea că au favorizat pe confederați în tot felul. Noul an a libertății sunase pentru Elveția la 1 ianuar 1308 și la 15 a acestei luni, până a nu sosi încă veste la împăratul, el află stricarea armiei sale în Turinga; porunci îndată o nuouă strângere de oști, vesti că va mergi însusi în capul lor, și făcu ... mai rămasă nici o îndoială, întinse brațul în direcție celor trei cantoane și jură pe sabia sa și pe împărăteasca sa coronă să piarză până la cel mai din urmă din acei ticăloși țărani, cari, vor fi luat parte la revoltă. Landenberg făcu ce putu ca să-l întoarcă din idei de răzbunare; dar toate fură în zădar, împăratul zisă că va merge el singur ... sute din Unterwald. Acest trup fu dat subt povățuirea unui bătrân șef numit Rodolf Reding de Bibereck, în esperiența căruia tustrei cantoanele avea mare încredere. La 14 noiemvrie mica armie își luă poziție pe coasta muntelui Sattel, având la picioare mlaștini și în dos lacul Egeria. Fiecare își alesese postul de noapte, când o nuouă trupă de cincizeci oameni se înfățoșa. Aceștia era surghiuniții ...
... făcu din ochi lui Mincu, apoi strânse mâna poftitului. — A! atunci suntem între colegi. Păi de ce nu ne-ai spus de la început, dragă? Mincu iar scoală chelnerul să aducă un rând... Chelnerul, necăjit la fiecare zece minute, se trezește de-a binelea. Dă perdelele la o parte. Pe geamul aburit, lumina cenușie nu poate încă pătrunde; dar din uluci se aude cum picură bura de ploaie. Petru Știucă a ... — Cât ai pe lună, domnule? — O sută douăzeci de lei. — Și ca controlor cât câștigai? Funcționarul își vâră cele trei degete de la mâna dreaptă în buzunarul jiletcei, scoate pieptul în afară și dă capul pe spate, de răspunde cu ifos, încâlcindu-se: — Pân la o sută șaapte-șaapte-zeeci de... lei pe lună, bez... bez Vlaașca și Te-Teleorman. Șerbescu se-nfurie: — Păi bine, ce-ai căutat atunci ... se oprește în dreptul unei tutungerii; intră înăuntru, și artiștii, după dânsul. Știucă se clatină câteva clipe în fața tejghelei, parcă a uitat la ce venise, apoi strigă deodată: — O coală de hârtie... mi-ministerială... și un timbru de trzeci. Mincu se uită la ...
Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles
... multul Ș-acestea cu cald din suflet lui Dumnezău să zâci: Slava ție, Dumnezău, slava ție, Dumnezău, slava ție, Dumnezău! [RUGĂCIUNEA LUI SIMEON NOUL TEOLOG LA CUMINECĂTURĂ] De la prăvuite buze, de la inemă spurcată, De la necurată limbă, de la suflet plin de gozuri, Priìmește-mi ruga, Hristoase, nu mă urni de la tine, De cuvinte obiceie și de a mea nestidință. Dă-mi cu-ndrăznire a zâce, Hristos, celea ce mi-i sfatul ... ntorc cu calduri, Curățăști-i, limpezăști-i și luminei îi faci partnici, Soț dumnezăirii tale făcându-i fără de râhnă. Și ce-i strein și la îngeri, și la mintea cea de oameni, Vorovești ades cu dânșii, ca prietini-ndeaproape. Acestea-m dau cutezare, astea-m dau arĂpi, Hristoase, Și-ndrăznindu-ț de ... făr-arsură, Ca și rugul de mainte ce ardea fără-nfocare. Pentr-aceea-n har de minte și cu mulțămită voie, Cu mădulările mele de la trup și de la suflet, Te măresc și mă-nchin ție, Dumnezăul mieu cu slavă, C-adevăr blagoslovit ești și acmu și-ntru toț vecii. [RUGĂCIUNEA LUI SIMEON METAFRAST ... ...
Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii
... frunza pe zid șoptește, Iarba pe mușchi întreabă: "Aici cine m-a pus?' Zidul ca o fantomă dasupră-mi se lățește, Ca uriaș la spate-mi turnul se nalță-n sus. La locul lor stau toate, ca moartea neclintite, Gata să năvălească; umbrele mă-ncongiur, Trec și retrec, se primblă asupră-mi pironite; Pasări de noapte, cobe ... În vremele trecute unda-i a purpurat. Aci îmi stau de față eroii Rumâniei Din Câmpulung, din Argeș, din Iaș, din București, De la Traian și Negru, martiri ai vitejiei, Până la împilarea trufiei strămoșești. Ici glasul: Radu Negru! peste Carpați răsună; Viteazu-și pune tronul în locul strămoșesc; Orice rumân în preajmă-i subt steagu-i ... p-oștirea rumânească, În muta voastră șoaptă câte-mi vorbiți acu! Mușchiul acesta verde ce vremea-l grămădește, Aste ierburi sălbatici ce în pustiuri cresc, La inima gemândă sânt laure ce crește, Deșteaptă bărbăția; din ochi robii vorbesc. Vitejilor războinici! frunza când vă suspină Și când astupat geme vântul pân boltituri ... el cobește, Sau plânge slava veche, și plânge dureros. Ss! Clopotul s-aude! E ceasul după urmă? Îngerul pocăinții cu ast d-aramă glas Cheamă ...
... Tribuna , Sibiu, 1891, nr. 109 (14 mai) Pocnind din bici pe lângă boi, În zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. Și de pe bici l-am cunoscut, Și cum țeseam, nici n-am știut Cum am sărit și m-am zbătut Să ies de ... certat și l-am împins Dar n-am făcut cu dinadins, Și rău ce-mi pare-acum! O, nu mi-e că mi-am sângerat La prag piciorul într-un cui, Dar mi-e că e păcat! Om bun ca dânsul nimeni nu-i, Și pentru-o vorbă rea ce-i ...
Constantin Alexandru Rosetti - Fracul meu
... însă cu ocară, cu brînci mai toți ieșiră, Fiind c-am pus eu minte și-un frac azi mi-am făcut. Acum să fac mătănii, la piept eu a mă strînge, Să-mi plec și ochi și capu, și mîna să sărut, Să mușc, să vînz pe unu, pe ... Le-am învățat pe toate, și-un frac azi mi-am făcut. Rang, slujbă, bogăție, acuma vin grămadă, Acea idee proastă de cinste am perdut ; La un boier prea mare mă duc acum îndată Și mîine și poimîine, și-un frac azi mi-am făcut. Plecai să merg, dar însă împins ...
Ion Luca Caragiale - Slăbiciune
... pantofii de lac, își potrivește țilindrul, după ce-i trage apăsat o mânecă împrejur; se-nțepenește în călcâie si se uită spre fațada Teatrului Național... La ce se uită? Ei! la ce! la muscali... După multă dezbatere interioară, își alege unul foarte maladeț, îmbrăcat în catifea albastră, cu brâu pembè, cu doi trotteurs[l] negri, ce mănâncă jeratic ... Picior peste picior și: — Paidiom, gaspadin! Unde?... Asta e! N-o să meargă omul cu muscalul să mănânce rahat la cișmeaua lui Cantacuzino de la Filaret... La Șosea! unde merge toată lumea bună. Dar o să-mi zici dumneata: — Cum se poate? Un om care câștigă pe zi 4 lei și ... explica — îmi zice un filozof — decât prin mania reprezentării... — Nu-nțeleg, zic eu. — Mania reprezentării se numește acea pornire foarte comună la oameni... — Mă rog — întrerup eu pe filozoful meu — dă-mi voie: poți să mă-mprumuți cu douăzeci de lei până la 15 ale lunii viitoare? Am mare nevoie. — Cu plăcere, poftim... Ziceam dar că mania reprezentării... — Mă iartă — zic eu — îmi explici ... aldată... mă grăbesc. — Ei! stai un minut. Nu pot, e târziu... Mă așteaptă nevasta gătită: i-am promis s-o duc
Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu
... ca nuca-n perete. Această manie, ca să nu zicem chiar ghidușie, a lui Zola s-a descoperit cu vârf în La DĂ©bâcle. Se-nțelege că în La DĂ©bâcle nu mai era vorba de catastrofa unei locomotive, ci de a unei armate colosale. Aci romanul nu era în primejdia neînsemnată ... astâmpără și aruncă prin Figaro o sfidare: “Persoanele cari au asistat, ca militari sau civili, la tragedia de la Sedan și cari au cetit La DĂ©bâcle, poftesc oare să spună daca au găsit vreo inexactitate sau vreo greșală de amănunt în acest roman?â€� Ține-te, apoi, o cascadă ... grands manteaux blancs, ne montrant que leurs casques tout allumĂ©s de reflets rouges. Et l'on aurait cru des cavaliers fantĂ´mes, allant Ă la guerre des tĂ©nèbres, avec des chevelures de flammesetc... Și așa, zeci de pagine. Zola, încolțit din toate părțile, se hotărăște, în fine, să ... n-a lipsit nici de asta dată să [se] documenteze cu profuziune. Dacă însă l-o fi împins care cumva păcatul să ciupească de la
... tu mi-ai luminat de-a pururi Al nopților convoi tăcut, Icoană scumpă, — și cu tine Mi-ai dus norocul în trecut. La tine-și caută, sfioase, Un adăpost în clipe grele, Speranțele mângâietoare Și toate visurile mele... Ușoare zboară către tine, Cum zboară fluturii ușori Spre floarea ...