Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA PLUMBUL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 93 pentru CA PLUMBUL.

George Coșbuc - Coloana de atac

... vale,-acum, pe râpi curând Un rând e mort, mai moare-un rând. Cad bombele-n pământ și scurmă Și altele mai vin pe urmă; Ca grindina și plumbii cad, Se-ntunecă și-i vai ca-n iad! Și-un plumb veni cumplit cu zborul Și fără glas căzu maiorul. Atunci un ofițer înalt, Cu spada-n vânt, iar celălalt, Trăgând mereu din carabină, Săriră-n ... bine Pe-un turc bătrân ochind spre mine, Iar bietul căpitan nu-ș cum Se puse morții drept în drum. Am dat să-l prind, ca să nu cadă Și-atunci căzui cu el grămadă Și vezi, și-acum mi-e capul prost, Că nu-nțeleg nici azi ce-a ... Și scoborâm de-a valma șanțul. Sărim și noi, și turcii sar Și-i moarte-n șanț, e vai ș-amar, Ne batem ca-n pierzarea minții, Cu pumnii dăm, mușcăm cu dinții, Și piept la piept ne zvârcolim, Străbatem repezi și răzbim. Închid de veci nizamii gura, Iar ... și-atâta fu. Căci s-adunau păgânii gloată Și-un om era reduta toată, Și-ntregul parapet un fes, Atâta se-ngloteau de des. Cădeam ...

 

Vasile Aaron - Anul cel mănos

... casnici de știre     Că din patul său cel moale         Fără preget să se scoale     Și așa fieștecare         Să s-apuce de lucrare.     Mirla, sturzul și ca ele         Alte cîte păsărele     Cearcă și dacă găsește         Vrun pai ca să covăește     Îl duc, în cuib îl așază         Privind împrejur cu pază,     Nu cumva să să ivească,         Unde vreau ele să nască     Peste noapte cu ... înapoi         Se mestecă între oi,     Aci de maici depărtați         Și la un loc adunați     Joacă, sar și să aleargă,         Îți pare că vor să meargă     Ca o ceată de ostași         Făcînd porunciții pași.     Taurul de mult tăcu         Și iarna ca un mut fu,     Văzîndu-să-n ciurdă iară         Înnoiește a sa pară     Nu mugește, ci răgnește         Ca leul cînd să pornește     De fîn zice că-i mai pasă,         Îl hrănește iarba grasă.     Părul i se înnoiește,         Cel vechi cade și nou crește ... Din holdele cele grase         Ce toamna să sămănase     Polomida înghimpoasă         Și puciocna puturoasă     Urda vacii, lușca, porul         Cu săpoiul, cu cosorul     Scot afară, smulg, usucă         Ca mai bun rod să aducă,     Rod și grîu curat ca ...

 

Alexandru Vlahuță - Din prag

... un cuvânt de mângâiere, De-o privire ce-mi zâmbește veselă, de mine însumi. Aș voi să nu-mi întrebe nimeni cugetul și plânsu-mi. Ca un vânt printre ruine simt că-mi vâjie-ntre tâmple... E-ntuneric și cenușă... Tot aștept să mi se-ntâmple Vro nenorocire mare ca să mă mai miște-oleacă, Să mai fulgere în noapte-mi, ca urâtul să-mi mai treacă. Ca să mor!... Să mă întunec pe vecie?... Prea e crud. Să nu mai gândesc nimica, nici să văd, nici să aud? Să nu mai primesc ... fericire. Primești orice suferință, dar eterna nesimțire, Nu. Durerea are-un capăt. Moartea-ți zice: Niciodată. Altă viață?...Altă lume?... i-o poveste minunată; Însă, ca să-i dea crezare, în veci mintea-mi n-o să poată. Eu o lacrimă de-aicea nu mi-aș da-o pentru toată. Nesfârșita ... fericire din viața de apoi. Câteva lopeți de țărnă... Rămâi țărnă și gunoi! Bine e să știi, la moarte, că o dungă lași un nume, Ca-i săpat la zidul nopții, c-ai muncit să-ți scoți în lume Din al creierului zbucium, ca ...

 

Ștefan Petică - IX (Ah, palidele umbre pe albele perdele)

... adânci și triste ape. Și lampa ce veghează! Albastra ei lumină Căzând pe frunți plecate sub caldul vis tăcut Vestește vechea pace senină din trecut Ca ruga ce se-nalță în seri de lună plină. Afară e-ntuneric. Încet mărunta bură Din cerul greu ca plumbul se cerne amorțiu Iar noaptea e ca

 

Alexandru Vlahuță - Melancolie (Vlahuță)

... mai vin să mă cheme, Întristătoare povești, nespus de iubite-ntr-o vreme. Bietele gînduri și-au ars aripele-n para durerii; Grele îmi par, ca de plumb, în vîlva atîtor mizerii. Un întuneric adînc, ș-un frig ca de moarte m-apucă: Caldă lumină, te-ai stins, pierdutu-te-am, sfîntă nălucă, Ce-atît de mult te-adoram, încît m-așteptam cîteodată Ca ...

 

Ștefan Petică - IX (Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare)

... pe piatra tare de Ștefan Petică   Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit, Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit, Iar corbii s-adunară, strigând în depărtare. Ha, corbii s-adunară strigând în depărtare, Căci pradă lor gătirăm din trupul prihănit ... Privind cu ochii turburi în noapte, aiuriți. Ah, nopțile din suflet ce triste și amare-s! Simțirăm plini de groază o mână nevăzută Stând gata ca

 

Cincinat Pavelescu - Bunica (Pavelescu)

... joacă lângă ea cu foc, Apoi din fugă o sărută. Târziu, când hora s-a sfârșit Și cerul s-a făcut ca plumbul, S-au dus alături și-n porumbul Din vale tainic s-au oprit. Dar nunta? Nicidecum paharul, Ci ochii lui au îmbătat-o... O ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Iancul Jiianul

... unde vii? — Ia, d-aci, de peste Jii! — Iancule, ce-ai târguit? — Dat-am aur și argint Pe vro cinci oca de plumb, Să duc la băieți în crâng; Că băieții, făr-de minte, Risipesc la gloanțe multe, Nu le stă nimeni-nainte Și nu știu trage la ... Să trec Oltul, C-aicea te calcă focul Și te prăpădesc cu totul. Trage podul mai d-a drept, Că-ți trimet un plumb în piept, Trage podul mai la vale, Că-ți trimet un plumb în șale! Dar decât para la pod, Mai bine cu murgu-not, Că mi-e murgul nescăldat, Astăzi l-am încălicat, rec prin Olt ca ...

 

Gelu Vlașin - Moartea (Vlașin)

... Gelu Vlaşin - Moartea (Vlaşin) Moartea de Gelu Vlașin moartea tânguiește ascuțindu-și colții în creierul meu ca niște soldați de plumb stau amintirile gata să-mi smulgă mintea și să mi-o arunce în groapa cu lei deștepta-mă-voi ca

 

Vasile Alecsandri - Corbac

... De când zaci la închisoare. Maică-ta mi-a poruncit Să tot zbor neobosit Pe spinarea vântului În jurul pământului, Să te aflu, ca să știu De ești mort sau de ești viu." ,,Alei, corbe, de-i așa, Eu nu te-oi mai blestema, Ci cu lacrimi te-oi ... la mama, de acasă Ș-încă iarba-fierului [2] Din codrul Neferului." Corbul iute-n zbor sărea Cât pe cer el se zărea Mai întâi ca un porumb, Apoi numai cât un plumb, Pân' ce-n zare ajungea Și din zare se ștergea. Două zile nu trecea, Corbușorul se-ntorcea Și cu pliscul aducea Cinci fuioare de mătasă ... torcea, Lungă funie-o făcea Și de gratii o prindea, Apoi când noaptea cădea, El cu iarba-cea-de-fier Atingea gratii de fier; Gratiile, ca de foc, Se topeau toate pe loc. Numai una rămânea Care funia ținea. Dacă vedea și vedea, Corbac timpul nu pierdea. Funia și-o apuca ... gură cuvânta: ,,Corbe, corbe, frățior, Mergi la maica cea cu dor Și-i du veste c-am scăpat De la loc întunecat, Și de-acum ca să mă-mpac, Eu din funie-am să fac Colan mândru pentru turci, ...

 

Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade

... Versul de 15 silabe, cu mersul său potrivit pentru povestire sau pentru apostrofa solemnă, Conachi îl întrebuințează indiferent, ca să jelească moartea prietenului Basilică Balș, ca și pentru a cânta ușurel, de ex.: Iubitul și Urâtul: Într-o zi de primăvară umblând pe câmp, AglaĂ© Văzu din năstav Amoriul ... Ce lacrimi de-ntristare La toți: ce mult nenorocești Prin mica-ți depărtare. Iar iubitoare-aievea-n vis Voind a fi în viață, Ca liliacul cel închis Albul câștigă față. Dar duhul tău eu socotesc Că i-ar da mii de fețe, Prin acei ochi ce mult vorbesc; Și ... ciudățenie a istoriei noastre literare. Acest marș al lui Iancu Văcărescu, atât de bine susținut în ton bărbătesc și în ce privește accentul, ca și în vocabular, ar fi de ajuns, credem, pentru cine vrea numaidecât să fixeze un prim poet român modern, un poet care, cum spune un ... izbânde foarte bune, Pe ea facă jurământ. Întreaga bucată, ținută în această moleșită formulă de aluat necopt, e o manifestare izbitoare de obtuzitate poetică, și ca înțeles și ca ...

 

   Următoarele >>>