Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CÂNTĂTOARE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru CÂNTĂTOARE.
Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann
Vasile Alecsandri - Cântece de stea şi povestea vorbei de Anton Pann Cântece de stea și Povestea vorbei de Anton Pann de Vasile Alecsandri Există la noi o carte foarte prețioasă și de o mare însemnătate, un adevărat tezaur de spiritul și de înțelepciunea poporului român; și însă acea carte, necunoscută de acei care ar trebui să o cunoască, zace lepădată în fundul librăriilor! Ca și dânsa, autorul ei, pierdut în umbră, a fost pe timpul lui victima superbiei ignorante, și chiar astăzi, când societatea noastră s-a democratizat, astăzi, când oamenii literați și-au dobândit un loc la soare, numele lui Anton Pann deșteaptă mai mult imaginea unui psalt de strană, decât suvenirul unui poet. Cine a fost Anton Pann? -- Un simplu cântăreț de biserică, iată ce răspund indiferenții! -- Ce a scris Anton Pann ? -- Spitalul amorului , iată ce răspund ignoranții! E timpul dar a spune adevărul și a face lumină pe mormântul unui om de merit, care în cursul vieții sale modeste a scris fără a se gândi la recompensă, și a cules, coordonat, publicat Proverburile noastre, acele cugetări ieșite din ...
Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt
Ştefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt de Ștefan Octavian Iosif Ștefan-voievod, Slăvit de norod, S-a sculat în zori, Pe la cântători, Și s-a mânecat, Măre, și-a plecat, C-un pâlc de curteni, Falnici moldoveni, Și s-a dus, s-a dus Prin Țara-de-Sus, Și-a ajuns voios În Țara-de-Jos. Iar dacă-a ajuns, I-a venit răspuns, Că dușmanii Țării, Cât nisipul mării, Năvălesc grămadă, Pustiesc și pradă... Ștefan-voievod, Slăvit de norod, Nu s-a-nspăimântat De câte-a aflat, Ci din bucium sună, Și gloate-și adună, Iar în Cel-de-Sus Nâdejdea și-a pus, Unde e nădejde La ceas de primejde... Domnul s-a-ndurat Și l-a bucurat, Și-a trimis o ceață Către dimineață... Ștefan, când văzu Ceața ce căzu, Repede-a-nțeles Repede-a ales Pe câțiva viteji, S-aștepte prilej În crâng nepătruns, De ceață ascuns, Dincolo de ...
Alecu Donici - Bondarul mizantrop
... place. Bondărimea s-a sfârșit, Peste dealuri nu-ș ce-aș face, Să mă duc necontenit. Spun c-acolo se găsește Bondar mândru cântător, Ce tot încă bâzâiește Al său viers fermecător. Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire lumea-ntreagă!" — Moș uncheș— zise-o albină -- Zău ...
Alexandru Macedonski - Rondelul coroanelor nepieritoare
Alexandru Macedonski - Rondelul coroanelor nepieritoare Rondelul coroanelor nepieritoare de Alexandru Macedonski Coroane-n veci nepieritoare Dintre frunzișurile mari Ale bătrânilor stejari Mi-așterne umbra sub picioare. Ducându-mi pașii solitari, Pe sub pădurea cântătoare, Coroane-n veci nepieritoare Simt în frunzișurile mari. Aleea e-n apus de soare. -- Se urcă flacări tot mai tari, Și se răsfrâng, scânteietoare, Printre copacii seculari, Coroane-n veci
Alexandru Macedonski - Rondelul orașului de altădată
Alexandru Macedonski - Rondelul oraşului de altădată Rondelul orașului de altădată de Alexandru Macedonski Era orașul de-altădată Sub plopi de-argint, muiați în soare, O verde oază fermecată Cu repezi ape cântătoare. Pe-oricare străzi cântau izvoare, Și sărutat de flori ce-mbată, Trăia orașul de-altădată Sub plopi de-argint, muiați în soare. Prostimea chiar era bogată. Prin curți aveau, mai toți, cuptoare. În beciuri se țeseau covoare, Ș-o viață-n veci îmbelșugată Trăia orașul de-
Alexei Mateevici - În Betleem În Betleem de Alexei Mateevici Noapte-adâncă. În ceruri, sus, Stele ard tremurătoare; Doarme Pruncul Iisus Sub privirile Fecioarei... Pace-n cer și pe pământ, Numai glas de cântători... Îl slăvesc pe Pruncul Sfânt Îngeri — sus, iar jos — păstori. Varsă line străluciri Pruncul sfânt și luminos, Și cereștile luciri Ard pe fața lui Hristos. Steaua de la răsărit S-a aprins cu foc în cer, La-nchinare au venit Craii dintr-acele țări. Decembrie
Alexei Mateevici - Îngerul și mironosițele
Alexei Mateevici - Îngerul şi mironosiţele Îngerul și mironosițele de Alexei Mateevici Pe cine-l caută acuma în grădină Cu vasele de mir umplute? De lacrimi inima li-i plină... Zorește ziua nouă. Îi răcoare, Dar cerul se înseninează În ciripituri cântătoare. De ce Îl caută aicea pe Hristos? De ce-au venit aici să-l plângă? Pe piatră un înger luminos... El șade-n haine albe, strălucite... Vestind cereasca bucurie Mironosițelor scârbite: ,,Hristos au înviat! Și nu vă mai mâhniți Și nu-L mai plângeți ca pe mort, Cătându-L între cei muriți! A iadului putere-i biruită, Zadarnică i-i răutatea: De-acuma lumea-i izbăvită. Întunecimea în lumină piere, Măria ei i s-a surpat Și fug vrăjmașii în durere. Grăbiți-vă cu vești de veselie Și spuneți veștile-n Sion: Hristos îi viu și-n veci învie!" Dorm florile. Grădina moartă tace, Iar primprejur — albastre umbre, Nisip, zori aurii — și pace. Aprilie
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ciocârlia
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ciocârlia Ciocârlia de Bogdan Petriceicu Hasdeu Se duce ciocârlia spre țări mai fericite, Lăsând mâhnita iarnă cu viscole și ger, Plăpânda melodie, poete-mbătrânite, Cu-ncetul se retrage ș-iluziile per! Natura cărunțită s-acuma tot mai cată Pe blânda cântătoare cu cântecu-i perdut! Nu mai spera, poete, în inima-ți sfărmată Să redeștepți avântul doritului trecut! Se duce ciocârlia să cânte-n depărtare, Acolo unde vara mai poate străluci... Ce mai aștepți, poete? E ziua de plecare! Vei mai cânta o dată... dar numai nu
Duiliu Zamfirescu - Barza Barza de Duiliu Zamfirescu Sus, pe Argeș, pe la munți, Au rămas codrii cărunți; Jos, pe vale, prin zăvoi, Se cobor turme de oi, Iar un cuc cu pană sură Și-a spus numele din gură: “Cu-cu!â€� De prin garduri, de prin vii, Cintezoii aurii Zis-au din ciripitură Unei tufe de răsură: “Soro fă, deșteaptă-te Și spre soare-ndreaptă-te, So-ro!â€� Iar prin crânguri s-aud semne Ghionoaia taie lemne, Gaița, într-o gârneață, Se proclamă cântăreață, Iar din mreaja somnului Ies gândacii Domnului Ro-șii!... Chiar și hanul de la drum, Iarna fără fir de fum, Vara făr-de călători, Toamna făr-de cântători, S-a umplut de rândunele Ce-au adus vara cu ele Cal-dă. Iar prin lanul răsărit Merge vestea c-a sosit Craiul diminețelor, Paznicul fânețelor, Și-ar fi tras pe-un vârf de leasă Jos la doamna preoteasă... Ci-ne-i? (
Duiliu Zamfirescu - La o fântână
Duiliu Zamfirescu - La o fântână La o fântână de Duiliu Zamfirescu Doarme Roma prin ruine Umplu crinii atmosfera Cu miresme de demult. Sunători din mandoline Trec, zicându-și “buona seraâ€�. Eu ascult: Moare cântecul pe cale; Gâlgâitul de chitară Rar și rar îl mai îngână. A rămas acum pe vale. Strajă nopților de vară, O fântână. Salve, limpede făptură, Tu, ce-ai pus prin împrejururi Floare albă lângă floare! Prin scirocco și căldură Numai tu rămas-ai pururi Cântătoare. Roma (
Duiliu Zamfirescu - Primăvara (Zamfirescu)
Duiliu Zamfirescu - Primăvara (Zamfirescu) Primăvara de Duiliu Zamfirescu Bine-ai venit din nou la noi Surată primăvară, Să mai răsune prin zăvoi Teleanca turmelor de oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasă-n carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de cântători, Vioarele-n privighetori Iar cobza-n măcălendre. Dai lumii sufletul senin Și dor de poezie, Dai chef de joc și de pelin Și poate, un pahar cu vin Nuntașului ce scrie. Roma,