Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru (ÎNDREPTAT) SPRE APUS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru (ÎNDREPTAT) SPRE APUS.

Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere)

... au să pornească curând un război obștesc pentru drepturile lui. Îndemnați de bunii părinți, noi plecarăm să vizităm un metoh al mănăstirii, zidit pe munte spre miazănoapte, la o înălțime deosebită; el este făcut de sfântul Nicodim, și atât de mic, încât abia cinci sau șase oameni pot încăpea într-însul ... odihnirăm puțin în foișorul ce dă asupra prăpastiei în fața drumului. Seara începuse a da obiectelor o culoare fantastică, dar în fața noastră, spre răsărit, o lumină roșietică vestea apropierea lunii; peste puțin o văzurăm licurind ca o stea depărtată, ca o făclie, care se aprinse în deasa întunecime ... de la Tismana, fără a ne lua ziua bună de la părinți, care gustau în ceasul acela dulcețile somnului, și îndreptarăm calea noastră spre

 

Nicolaus Olahus - Elegia la mormântul lui Erasmus din Rotterdam

... vrei a afla de ce-nlăcrimați mi-s obrajii Înrourați, să m-asculți - rogu-te - încă puțin. Când împăratu-nvingea pe iberi înspre soare-apune Carol, ce este stăpân pe universul întreg, Iar generoasa lui soră domnea în Brabant și în Flandra, Ocărmuind în chip drept prin înțeleptul ei sfat ... Căci neclintitele praguri a soartei nu poate să treacă Nimeni decât când îi e ceasul de sorți hotărât. Deci, cititor, ce te îndrepți spre mormântul acesta, o vorbă, Cea de pe urmă, să-i spui astfel, cu gândul blajin: Bunul-rămas eu pe veci îți doresc, o, ilustre Erasmus ...

 

Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi)

... ca un gemăt de suspin; Toate chem la reverie, toate plec la îndurare, Și-n răcoarea acea dulce inim-află stâmpărare. Căci condusă de natură spre mai tinere gândiri, Cu plăcere-și amintește trecutele suferiri. Vezi părâul acest trândav, scăldând pajiștea cea verde, Cum prin flori trufaș se primblă, și subt ... s-aud dulcele ei glas, Sub copaciul acest mândru în uimire am rămas, Nu bag seamă că deasupră-mi vijelie se stârnește, Sau că soarele apune, ori că tunetul vuiește, Și c-a zilei luminare de pe cer acum s-a stâns; Simt a ei ... patriotic plâns. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Văd o veche monastire, sfânt azil de pocăință, Unde nevinovăția își aleasă locuință. Al aramei tristul sunet gândul meu a deșteptat, Spre locașul mântuirii pașii mei a îndreptat. În aceste ziduri sfinte unde Domnul se mărește, Păcătosul alinare conștiinței lui găsește; Aici suflete viteze, părăsind ...

 

Mihai Eminescu - Luceafărul (Eminescu)

... răsărit Din liniștea uitării, Dă orizon nemărginit Singurătății mării; Și tainic genele le plec, Căci mi le împle plânsul Când ale apei valuri trec Călătorind spre dânsul; Lucește c-un amor nespus Durerea să-mi alunge, Dar se înalță tot mai sus, Ca să nu-l pot ajunge. Pătrunde trist cu ... niște mări, de-a-notul... El zboară, gând purtat de dor, Pân' piere totul, totul; Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă în zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care ... s-ar stinge-n cer S-aprinde iarăși soare; Părând pe veci a răsări, Din urmă moartea-l paște, Căci toți se nasc spre a muri Și mor spre a se naște. Iar tu, Hyperion, rămâi Oriunde ai apune... Cere-mi cuvântul meu de-ntâi - Să-ți dau înțelepciune? Vrei să dau glas acelei guri, Ca dup-a ei cântare Să se ... Vrei poate-n faptă să arăți Dreptate și tărie? Ți-aș da pământul în bucăți Să-l faci împărăție. Îți dau catarg lângă catarg, Oștiri ...

 

Constantin Negruzzi - Flora română

... lemnul Domnului și busuioc? Nu cumva m-ai luat de vro preoteasă? Să lăsăm gluma. Aștept al doile transport de flori, precum îmi promiți, și spre răsplată îți trămit și eu un buchet de fuchsii, azalee, camelii, pelargonii și roze de Bengal. Dacă nu-ți e milă să mă lași singură ...

 

Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui

... popor. Fiind astfel câștigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat să răspundă la două cerințe: să arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă toată ...

 

Mihai Eminescu - Memento mori

... c-un ac el zugrăvește cărărușile găsite ­ A aflat sâmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și bun. Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimei desfrânate, Magul, gard al răzbunării, a citit semnul întors. Ș-atunci vântul ridicat-a ...

 

Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)

... c-un ac el zugrăvește cărărușile găsite ­ A aflat sâmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și bun. Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimei desfrânate, Magul, gard al răzbunării, a citit semnul întors. Ș-atunci vântul ridicat-a ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Susana

... clipă. Făcui trei cruci. Spaima și mânia m-aruncă din loc. Grăbii pasul și, deodată, fără de veste, la un țipăt, o rupsei la fugă spre

 

Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze

... Oh, Mononie! Oare pentru aceea natura podobi cu bogate văpsele câmpii tăi, și făcu dealurile tale atât de frumoase, pentru ca să vie un tiran spre a le veștezi cu urmele robiei? Nu, libertate! Niciodată nu ne vom lăsa de zâmbirile tale.Mergi de spune danezilor răpitori că e ... în arbur, luând cu dânsa prețiosul talisman, făcu să strălucească în ochii tăi adimenitoare nadă a fericirei, numai pentru ca să te tragă spre ea și apoi să pearâ după un minut. Dacă dulcele ceasuri care da strălucire și plăcere până și durerei au trecut acest fel; dacă nădejdea ... sale tovărășiți s-au vestezit pentru d-a pururea: lângă ea nu se mai vede nici o floare, nici un boboc de roză spre a răsfrânge roșețele ei și spre a-i în turna suspinele ei. Eu nu te voi lăsa a tânji pe mlădița ta, sărmană singuratecă! De vreme ce ...

 

Thomas Moore - Melodii irlandeze

... Oh, Mononie! Oare pentru aceea natura podobi cu bogate văpsele câmpii tăi, și făcu dealurile tale atât de frumoase, pentru ca să vie un tiran spre a le veștezi cu urmele robiei? Nu, libertate! Niciodată nu ne vom lăsa de zâmbirile tale.Mergi de spune danezilor răpitori că e ... în arbur, luând cu dânsa prețiosul talisman, făcu să strălucească în ochii tăi adimenitoare nadă a fericirei, numai pentru ca să te tragă spre ea și apoi să pearâ după un minut. Dacă dulcele ceasuri care da strălucire și plăcere până și durerei au trecut acest fel; dacă nădejdea ... sale tovărășiți s-au vestezit pentru d-a pururea: lângă ea nu se mai vede nici o floare, nici un boboc de roză spre a răsfrânge roșețele ei și spre a-i în turna suspinele ei. Eu nu te voi lăsa a tânji pe mlădița ta, sărmană singuratecă! De vreme ce ...

 

   Următoarele >>>