Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNVÂRTIT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 41 pentru ÎNVÂRTIT.

ÎNTOARCE

... transforma , a ( se ) modifica , a ( se ) preface . S - a întors ploaia în ninsoare . II. 1. Tranz . A învârti , a suci , a răsuci ( de pe o parte pe alta ) . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) mișca , a ...

 

ÎNTURNA

... 2. A ( se ) îndrepta în altă direcție . 3. A ( se ) întoarce de pe o parte pe alta ; a ( se ) învârti

 

ÎNVÂRTEALĂ

... ÎNVÂRTEÁLĂ , învârteli , s . f . 1. Învârtire , întoarcere , răsucire . 2. ( Fam . ; mai ales la pl . ) Manevră ( necinstită ) folosită pentru obținerea unor profituri ( individuale ) . Învârti

 

ÎNVÂRTEJI

... ÎNVÂRTEJÍ , învârtejesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) mișca , a ( se ) învârti

 

ÎNVÂRTEJIT

ÎNVÂRTEJÍT , - Ă , învârtejiți , - te , adj . Care este luat de vârtej , învârtit în cerc ; învolburat . - V.

 

ÎNVOLBURAT

ÎNVOLBURÁT , - Ă , învolburați , - te , adj . Care se mișcă în vârtej , învârtit , prins în vârtej ; p . ext . agitat , tulburat . - V.

 

ȘUIERA

ȘUIERÁ , șúier , vb . Intranz . 1. ( Despre vânt , furtună , vijelie etc . ; la pers . 3 ) A produce un zgomot ascuțit și puternic ; a fluiera . 2. ( Despre unele obiecte ; la pers . 3 ) A produce un zgomot strident , scurt și intens , atunci când se deplasează , se mișcă , se învârtește sau spintecă aerul cu viteză . 3. ( Despre oameni ) A scoate un sunet ascuțit , strident și prelung , suflând cu putere aerul printre buzele întredeschise , printre degete sau cu ajutorul unui instrument special . 4. ( Despre unele animale , păsări , insecte ; la pers . 3 ) A scoate un sunet sau un țipăt ( ascuțit ) specific . [ Pr . : șu -

 

AMNAR

AMNÁR , amnare , s . n . 1. Bucată de oțel cu care se lovește cremenea spre a scoate scântei în vederea aprinderii fitilului sau iascăi . 2. ( Reg . ) Fiecare dintre stâlpii de lemn care se pun la colțurile unei construcții țărănești , pentru a sprijini acoperișul . 3. ( Reg . ) Mâner de lemn cu ajutorul căruia se învârtește și se fixează sulul la războiul de țesut . 4. ( Reg . ) Dispozitiv cu ajutorul căruia se ridică sau se coboară fierul lat al plugului . [ Var . : ( reg . ) amânár s . n . ] - A + mânar [ e ] ( < lat .

 

AUTOGIR

AUTOGÍR , autogire , s . n . Aeronavă prevăzuită cu o elice de propulsie antrenată de un motor și cu elice de suspensie care se învârtește în jurul unui ax vertical prin forța realizată de deplasarea aeronavei . [ Pr . : a -

 

BALAMA

BALAMÁ , balamale , s . f . Mic dispozitiv metalic format din două piese articulate pe un ax , dintre care cel puțin una se învârtește după montare în jurul axului , spre a permite unei uși , unei ferestre , unui capac de ladă etc . să se închidă și să se deschidă prin rotire parțială ; șarnieră ,

 

BOBINA

... BOBINÁ , bobinez , vb . I . Tranz . A înfășura , a încolăci , a învârti

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>