Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VOCAȚIE
Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru VOCAȚIE.
... ÎNCLINÁT , - Ă , înclinați , - te , adj . 1. Aplecat în jos sau într - o parte ; oblic ; încovoiat . 2. Fig . Care are vocație
... a ( se ) pleca ; fig . a ( se ) supune . 2. Tranz . ( Pop . ) A alăpta . 3. Refl . Fig . , A simți atracție , vocație pentru ceva , a înclina către ceva ; a se preocupa de cineva sau ceva . 4. Refl . ( În expr . ) A i ...
... la o acțiune , la un fapt . 3. Ordin , dispoziție ( cu caracter oficial ) de a se prezenta într - un anumit loc . 4. Fig . Înclinație , vocație
CHEMÁT , - Ă , chemați , - te , adj . Care posedă însușirile , mijloacele , vocația necesară pentru a face ceva . - V.
... fără plată cuiva , în semn de prietenie sau ca ajutor etc . ; cadou . 2. ( Bis . ) Prinos , ofrandă . II. 1. Însușire ( cu care se naște cineva ) ; aptitudine , vocație , talent . 2. Avantaj , binefacere . 3. ( În concepția creștină ) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului ; milă , har divin . DAR ^1 conj . , adv . A. Conj ...
... religia creștină ) Dar ^2 , ajutor spiritual , grație divină acordată omului . 2. Calitate , însușire , dispoziție naturală care face pe cineva vrednic de admirație ; p . ext . talent , vocație
... VOCAȚIÚNE , vocațiuni , s . f . V . vocație