Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VEHICUL

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 206 pentru VEHICUL.

DURUI

... DURUÍ , dúrui , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre vehicule , roțile unui vehicul etc . ; la pers . 3 ) A face zgomot mare în timpul mersului ; a hurui . 2. Intranz . și tranz . Fig . A vorbi ...

 

HODOROG

... HODORÓG^2 , - OÁGĂ , hodorogi , - oage , s . m . , f . și n . , HODOROÁGA s . f . art . 1. S . n . Lucru ( de obicei vehicul ) învechit , stricat , hodorogit , care face zgomot la orice mișcare . 2. S . m . și f . Persoană bătrână , neputincioasă , ramolită . 3. S . f . art . Dans popular românesc ... se execută acest dans . HODORÓG^1 interj . Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea sau de ciocnirea unor obiecte tari , de mersul zdruncinat al unui vehicul

 

HODOROGI

HODOROGÍ , hodorogesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre vehicule , mai ales despre vehicule uzate , vechi ; la pers . 3 ) A face zgomot ( mare ) în mers ; a hurui . 2. Intranz . Fig . A vorbi mult , tare și fără rost . 3. Refl . ( Despre lucruri ) A se uza , a se strica , a se dărăpăna , a se

 

HOP

... o surpriză ( neplăcută ) . II. S . n . 1. Ridicătură sau groapă în drum ( peste care vehiculele trec zdruncinându - se ) . 2. Săritură , zguduitură a unui vehicul

 

OPRITOR

OPRITÓR , - OÁRE , opritoare , s . n . , opritori , s . f . I. Subst . Ceea ce împiedică , stăvilește ceva . 1. S . f . Frână formată dintr - un lanț legat cu un capăt de dricul carului și prevăzut la celălalt capăt cu o bucată de lemn , cu un cârlig sau cu o talpă de oțel , care se lasă să se târască între obadă și sol pentru a împiedica una dintre roți când vehiculul coboară la vale ; piedică . 2. S . n . și f . Curca ( sau lanț , ștreang ) la ham care ajută la împingerea înapoi a vehiculului , la încetinirea vitezei în timpul coborârii și la oprirea lui . 3. S . f . ( Reg . ) Stăvilar , zăgaz , dig . 4. S . f . Plasă întinsă pe un semicerc , cu care se astupă gura matiței ca să nu iasă peștele când se scoate năvodul din apă . 5. S . f . Fiecare dintre parii care se pun la gardurile mari de prins pește , ca să nu le rupă valurile . II. S . n . și f . Nume dat unor piese sau dispozitive care limitează deplasarea unui organ mobil , a unei instalații , a unui aparat etc . - Opri + suf . -

 

PANTOGRAF

PANTOGRÁF , pantografe , s . n . 1. Aparat utilizat pentru reproducerea unui desen , a unui plan etc . la aceeași mărime cu un model dat sau la o scară diferită de a modelului . 2. Dispozitiv montat pe acoperișul unor vehicule electrice , care face contactul între instalația electrică a vehiculului și rețeaua electrică fixă de

 

PARC

PARC , parcuri , s . n . 1. Suprafață întinsă de teren , de utilitate publică , cu plantații , alei și diferite construcții , amenajată pentru agrement . 2. Loc de staționare și de garare mai îndelungată a vehiculelor sau de depozitare a materialelor ; p . ext . vehiculele și materialele aflate în acest

 

PATINA

PATINÁ^2 , patinez , vb . I . Intranz . 1. ( Despre oameni ) A se da pe gheață cu patinele ^2 ; a practica patinajul . 2. ( Despre roțile vehiculelor ) A se învârti în loc fără să înainteze ; p . ext . ( despre vehicule ) a nu putea să înainteze sau a aluneca , abătându - se de la direcția de înaintare ; a derapa . 3. ( Tehn . ) A glisa . PATINÁ^1 , patinez , vb . I . 1. Refl . ( Despre obiecte de metal oxidabil ) A căpăta patină ^1 . 2. Tranz . A face ( prin diverse procedee tehnice ) ca un obiect ( metalic , de artă ) să capete patină ^1 , a da patină ^

 

REMORCĂ

... REMÓRCĂ , remorci , s . f . 1. Vehicul fără autopropulsie , tras de un vehicul

 

SCHIMBĂTOR

... S . n . 1. Sistem tehnic sau fizico - chimic care permite să se modifice valoarea mărimilor caracteristice altui sistem tehnic sau fizico - chimic , direcția mersului unui vehicul etc . 2. Aparat sau agent ( chimic , fizic etc . ) care permite schimbul de substanțe , de energie , de căldură între două medii . 3. ( În sintagma ) Schimbător de ...

 

TAMPON

TAMPÓN , tampoane , s . n . 1. Piesă la vehiculele de cale ferată , constând dintr - un disc masiv de oțel și un resort puternic , care primește șocurile dintre vehicule în timpul mersului și care menține o anumită distanță între vagoanele cuplate . 2. Bucată de vată sau de tifon sterilizat , care se aplică pe o rană pentru a opri o hemoragie sau care se introduce într - o cavitate naturală a organismului în scopuri terapeutice . 3. Substanță întrebuințată pentru a împiedica un anumit proces chimic . 4. Accesoriu de birou , alcătuit dintr - o placă curbată acoperită cu hârtie sugativă , care servește la uscarea cernelii după

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>