Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URMĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 630 pentru URMĂ.

ANAPEST

ANAPÉST , anapești , s . m . ( În versificația greco - latină ) Unitate metrică formată din două silabe scurte urmate de una lungă ; ( în metrica modernă ) unitate metrică alcătuită din două silabe neaccentuate urmate de una

 

BRAZDĂ

BRÁZDĂ , brazde , s . f . 1. Fâșie îngustă de pământ , tăiată și răsturnată cu plugul ; urmă rămasă în pământ după plug ; brăzdătură . 2. Bucată de pământ înierbată , de formă paralelipipedică , desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă , care servește la ornarea parcurilor , la protejarea taluzurilor etc . 3. Rând de iarbă , de grâu etc . cosit ; polog ^1 . 4. Strat de legume sau de flori ; răzor ^1 . 5. Urmă , dâră , pârtie . 6. Fig . Zbârcitură , cută a feței ;

 

CARST

... a calcarelor , gipsurilor și sării , provocată de apele subterane sau de suprafață , urmată de crearea unor forme caracteristice ; ( concr . ) formă de relief rezultată în urma

 

CIUPITURĂ

... CIUPITÚRĂ , ciupituri , s . f . 1. Pișcătură , înțepătură ; ( concr . ) semn , urmă rămasă pe piele în urma

 

DINAPOI

DINAPÓI adv . 1. În partea din urmă ; în spate , înapoi , dindărăt . 2. De la spate , din urmă , dindărăt . - De ^4 +

 

DREPT

DREPT , DREÁPTĂ , ( A , B ) drepți , - te , adj . ( C ) adv . , ( D ) drepturi , s . n . ( E ) prep . A. Adj . I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol , fără abatere . 2. ( Despre lucruri , ființe , părți ale lor etc . ) Care are o poziție verticală ( față de un punct de reper ) . Zid , perete drept . Om drept ca lumânarea . 3. Care are o poziție orizontală ( față de un punct de reper ) ; orizontal ; plan , neted . Câmpie dreaptă . 4. ( În sintagma ) Complement drept = complement direct , v . direct . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte ) Care este , se face etc . potrivit dreptății și adevărului ; întemeiat , just , cinstit , bun . 2. ( Despre oameni ) Care trăiește și lucrează conform dreptății , adevărului , omeniei , binelui ; cinstit , integru , cumsecade . 3. ( Reg . ; despre bunuri materiale ) Care aparține sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoașteri oarecare . 4. ( Pop . ; despre rude ) Care este legat de cineva prin legături directe , de sânge ; adevărat , bun . B. Adj . ( În opoziție cu stâng ) 1. ( Despre organe ale corpului ) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima . 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte ( când cineva stă ...

 

FIE

FÍE^1 conj . 1. ( În corelație cu sine însuși sau cu " or " și " sau " , introduce o propoziție disjunctivă , exprimând nu numai alternanța sau opoziția , ci și o nuanță de condiție ) Ori . . . ori . . . 2. ( Urmat de " și " introduce o propoziție concesivă ) Chiar ( și ) , măcar . FÍE^2 s . f . ( Înv . ; azi pop . , urmat de un adj . pos . sg . ) Fiică . A fost fie - sa pe la

 

FORMULĂ

FORMÚLĂ , formule , s . f . 1. Enunț precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei anumite operații ; expresie precisă , generala și invariabilă a unei idei , a unei relații , a unei legi etc . ( care se poate aplica mai multor cazuri particulare ) . 2. Relație alcătuită din litere , cifre și semne matematice , constituind o identitate în care unul dintre membri este considerat ca expresie a celuilalt sau ca regulă de urmat pentru a calcula valoarea celuilalt . 3. Expresie în simboluri chimice care reprezintă compoziția calitativă și cantitativă a moleculei unei substanțe . 4. Parolă . 5. Mijloc ,

 

IEST

IEST , IASTĂ , iești , ieste , adj . dem . ( Reg . ) Acest . [ Var . : ( când urmează după substantiv ) iésta , iásta , iéștia , iéstea adj . dem . ] IEST , IASTĂ , iești , ieste , adj . dem . ( Reg . ) Acest . [ Var . : ( când urmează după substantiv ) iésta , iásta , iéștia , iéstea adj .

 

LINIE

LÍNIE , linii , s . f . 1. Trăsătură simplă și continuă ( de forma unui fir ) făcută pe o suprafață cu tocul , cu creta , cu creionul etc . 2. Trăsătură reală sau imaginară care indică o limită , o direcție sau leagă ( pe o hartă , pe un plan etc . ) diferite puncte în spațiu . 3. ( Fam . ) Fiecare dintre subdiviziunile gradelor marcate pe un termometru ; liniuță . 4. Riglă . 5. Unitate de măsură de lungime folosită în țările românești , egală cu a zecea parte dintr - un deget . 6. ( În loc . ) În linie = în șir drept , în rând , în aliniere . 7. ( Livr . ) Rând de cuvinte într - o pagină scrisă . 8. Succesiune , serie a strămoșilor sau a descendenților ; filiație . 9. Sistem ( sau parte a unui sistem ) de fortificații , de adăposturi și de baraje militare destinate să întărească apărarea unui teritoriu , a unui punct strategic etc . 10. ( Adesea urmat de determinări care arată felul ) Ansamblu al instalațiilor și al rețelei de șine pe care circulă trenurile , tramvaiele sau metrourile ; porțiune delimitată dintr - o asemenea rețea . 11. Itinerar , traseu ( al unui serviciu de transport ) . 12. Ansamblu de fire , de cabluri etc . care fac legătura între două sau mai multe puncte . 13. ( ...

 

PENULTIM

PENÚLTIM , - Ă , penultimi , - e , adj . Care este înaintea celui din urmă , al doilea din

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>