Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TUTELĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru TUTELĂ.

TUTELA

TUTELÁ , tutelez , vb . I . Tranz . A avea ceva sau pe cineva în grijă ; a proteja , a ocroti ; a

 

TUTELAJ

TUTELÁJ , tutelaje , s . n . ( Rar ) Tutelă . - Tutelă + suf . -

 

TUTELAR

TUTELÁR , - Ă , tutelari , - e , adj . Privitor la tutelă , care aparține unei tutele , care constituie o tutelă ; care ocrotește ,

 

TUTELARE

... TUTELÁRE s . f . Acțiunea de a tutela și rezultatul ei . - V. tutela

 

COTUTELĂ

COTUTÉLĂ , cotutele , s . f . Tutelă deținută de două sau de mai multe

 

EMANCIPA

... a face să - și câștige independența ; a ( se ) elibera ( 1 ) . 2. Tranz . ( În trecut ) A scoate un minor de sub tutela părintească sau a tutorelui și a - i acorda , înainte de a ajunge la majorat , o parte din drepturile unui ...

 

EPITROPIE

EPITROPÍE , epitropii , s . f . 1. Tutelă . 2. Reg . Consiliu de epitropi ( 2 ) ; instituție condusă de un consiliu de epitropi ; eforie . 3. Funcția de epitrop . - Epitrop + suf . -

 

NOMENCLATURĂ

... fel ) . 3. Spec . Schemă de organizare a unei instituții conținând enumerarea posturilor sau a instituțiilor care se află în subordine , sub tutela

 

PUPIL

... PUPÍL , - Ă , pupili , - e , s . m . și f . Persoană minoră aflată sub tutela

 

TUTORE

TUTÓRE , - OARE , tutori , - oare , s . m . și f . Persoană autorizată să exercite dreptul de tutelă ( 1 ) ;