Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SIMPLU

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 122 pentru SIMPLU.

ANANAS

ANANÁS , ananași , s . m . 1. Plantă erbacee perenă originară din țările calde , cu frunze lungi și tulpină scurtă , care poartă în vârf o inflorescență simplă ca un spic ( Ananas sativus ) . 2. Fructul comestibil al acestei plante , cărnos , cu gust dulce - acrișor și foarte

 

ATOMISM

ATOMÍSM s . n . 1. Concepție materialist - mecanicistă care considera că materia este formată din atomi indivizibili . 2. Teoria științifică modernă a structirii și proprietăților atomilor . 3. Cercetare științifică sau concepție care reduce un ansamblu la elementele lui

 

AZOT

... AZÓT s . n . Corp gazos simplu

 

BONOM

BONÓM , bonomi , s . m . ( Livr . ) Om blând și credul , cu gusturi și purtări

 

CĂLDĂRUȘĂ

CĂLDĂRÚȘĂ , căldărușe , s . f . 1. Diminutiv al lui căldare ( 1 ) . 2. Plantă erbacee ornamentală cu tulpină simplă sau ramificată , păroasă , cu flori albastre , violete , roșii , mai rar albe ( Aquilegia vulgaris ) . - Căldare + suf . -

 

CAMPANULACEE

CAMPANULACÉE s . f . pl . Familie de plante erbacee din regiunile temperate și subtropicale , caracterizate prin frunze alterne simple și flori hermafrodite , albastre - violacee sau albe , de forma unui

 

CAP

CAP ^2 , capuri , s . n . Parte de uscat care înaintează în mare ; promontoriu . CAP ^1 , ( I , III ) capete , s . n . , ( II ) capi , s . m . I. S . n . 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor , unde se află creierul , principalele organe de simț și orificiul bucal . 2. Căpătâi ; căpătâiul patului . 3. Individ , ins , cap . Câte 5 lei de cap . 4. Minte , gândire , judecată ; memorie . 5. ( Înv . ) Viață . A plăti cu capul . 6. Compuse : a ) ( Entom . ) cap - de - mort sau capul - lui - Adam = strigă ; b ) ( Bot . ) cap - de - cocoș = dulcișor ; capul - șarpelui = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele , dispuse în spice simple ( Echium rubrum ) ; c ) capul - balaurului = o parte a constelației balaurului . II. S . m . Căpetenie , șef , conducător . III. S . n . 1. Vârf ( al unui obiect ) . 2. Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva . 3. Partea de dinainte ; început , frunte . În capul coloanei . 4. Partea de jos sau dindărăt a unui lucru ; capăt ; ( cu sens temporal ) sfârșit . 5. Bucățică ruptă dintr - un obiect ; p . ext . lucru de mică importanță . 6. ( În sintagma ) Cap magnetic = transductor electromagnetic care transformă ...

 

CASTAN

CASTÁN , castani , s . m . 1. Arbore cu frunze simple , alungite și cu fructe comestibile ( Castanea sativa sau vesca ) . 2. Arbore mare , cu frunze compuse , cu flori albe sau roșcate , dispuse în panicule , și cu fructe necomestibile ( Aesculus

 

CATABOLISM

CATABOLÍSM s . n . Proces biologic de transformare a unor substanțe complexe , specifice organismului , în alte substanțe mai simple și nespecifice , pe care organismul le elimină ; dezasimilație ,

 

CATENĂ

CATÉNĂ , catene , s . f . 1. Șir de încrețituri ale scoarței pământului , formate sub influența unei presiuni laterale . 2. Lanț de atomi legați între ei prin valențe simple sau multiple . 3. ( Înv . ) Lanț ( la ceas , la ochelari

 

CELULĂ

CELÚLĂ , celule , s . f . 1. Element constitutiv fundamental al organismelor vii , alcătuit din membrană , citoplasmă și nucleu , reprezentând cea mai simplă unitate anatomică . 2. ( În sintagma ) Celulă de partid = ( în trecut ) denumirea organizației de bază a partidului comunist . 3. Fiecare dintre cavitățile hexagonale ale fagurilor de ceară , în care albinele depun mierea , cresc ouăle , puietul sau depozitează hrana ; alveolă . 4. Încăpere ( strâmtă ) în închisori , unde sunt ținuți arestații sau condamnații . 5. Ansamblu format din aripile ( și fuzelajul ) unui avion . 6. Fiecare dintre compartimentele sau elementele identice , alăturate și cu aceeași funcție , ale unui dispozitiv sau ale unui sistem tehnic . Celulă de siloz . 7. ( În telecomunicații ) Suprafață geografică limitată acoperită de un releu de emisie - recepție , în cadrul sistemului de telefonie

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>