Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SIMȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 75 pentru SIMȚ.

SIMȚI

... SIMȚÍ , simt , vb . IV . 1. Tranz . A avea , prin intermediul organelor de simț , senzația sau percepția unui lucru , a unui fapt , a unei calități , a percepe efectul unei excitații ; a prezenta ... logice , cât și pe intuiție , instinct sau legături afective cu altă persoană . 4. Refl . A avea , a da dovadă de bun - simț ; a fi un om simțit ( 2 ) . 5. Tranz . A fi cuprins de o stare afectivă , a încerca un sentiment ...

 

CONCRET

CONCRÉT , - Ă , concreți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care poate fi perceput cu simțurile ; real ; care exprimă obiecte perceptibile prin

 

FIN

... la aspect , gingaș . 2. De ( cea mai ) bună calitate ( în ce privește materialul și execuția ) . 3. Fig . ( Despre idei , gânduri ) Subtil , ingenios ; ( despre organe de simț

 

METAFIZIC

METAFÍZIC , - Ă , metafizici , - ce , s . f . , s . m . , adj . 1. S . f . Parte a filozofiei având drept obiect cunoașterea absolută , studierea fenomenelor care nu pot fi percepute cu simțurile noastre , care depășesc cadrul experienței . 2. S . m . ( Înv . ) Metafizician . 3. Adj . Care aparține metafizicii ( 1 ) , privitor la metafizică ; care nu poate fi perceput cu simțurile noastre , depășind cadrul realității ; conform cu principiile metafizicii (

 

MIROS

MIRÓS , mirosuri , ( 1 , 2 ) ( 3 ) miroase , s . n . l . Unul dintre cele cinci simțuri cu care sunt înzestrați oamenii și unele animale , prin care organismul primește informații asupra proprietăților chimice ale unor substanțe care emană vapori ; capacitate de a percepe și deosebi aceste emanații ; olfacție . 2. Emanație plăcută sau neplăcută pe care o exală unele corpuri ; proprietate a unor substanțe de a produce asemenea emanații ; senzație pe care o produce această emanație asupra simțului olfactiv . 3. ( Mai ales la pl . ) Condiment , mirodenie . [ Acc . și :

 

NESIMȚIT

... NESIMȚÍT^2 , - Ă , nesimțiți , - te , adj . 1. Care este lipsit de bun - simț , de bună creștere , de cuviință , de delicatețe . 2. Care nu este simțit , perceput ; care scapă simțurilor sau trece neobservat ; p . ext . insesizabil , imperceptibil . NESIMȚÍT^1 ...

 

SENZAȚIE

... senzații , s . f . 1. Reflectare nemijlocită a unor însușiri ale obiectelor din realitate ca urmare a acțiunii lor asupra organelor de simț . Senzație vizuală . Senzație auditivă . 2. Ceea ce are un caracter senzațional , impresionează în mod puternic simțurile , imaginația ; ceea ce constituie un prilej de emoții violente ...

 

SENZORIAL

... SENZORIÁL , - Ă , senzoriali , - e , adj . 1. Care privește organele de simț , care se realizează prin simțuri . 2. ( Fiziol . , Psih . ) Care are legătură cu producerea senzațiilor sau cu receptarea stimulilor externi sau interni ; senzitiv ( 1 ) . [ Pr . : - ri ...

 

SENZUAL

SENZUÁL , - Ă , senzuali , - e , adj . Care ține de simțuri , care desfată

 

SIMȚIRE

... se petrece în jurul lui , fiind stăpân pe simțurile și pe facultățile lui intelectuale . 4. ( Înv . și pop . ; și în sintagma simțire de sine ) Bun - simț

 

   Următoarele >>>