Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SFINȚI

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 57 pentru SFINȚI.

BERNARDIN

BERNARDÍN^2 , - Ă , bernardini , - e , s . m . și f . Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele sfântului Bernard . BERNARDÍN^1 , bernardini , s . m . Câine mare , cu părul lung , de culoare albă cu pete roșcate , originar din Elveția , dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munți ; saint -

 

BLASFEMATOR

BLASFEMATÓR , - OÁRE , blasfematori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Livr . ) ( Persoană ) care defăimează ( cele

 

BLASFEMIE

BLASFEMÍE s . f . ( Livr . ) Defăimare a religiei , a dogmelor și a obiectelor de cult ; defăimare a lucrurilor sfinte ; hulă ^

 

CANONIZA

CANONIZÁ , canonizez , vb . I . Tranz . A așeza , a pune , a trece o persoană decedată în rândul

 

CATOLICISM

CATOLICÍSM s . n . Confesiune creștină care recunoaște primatul papei , infailibilitatea lui în materie de dogmă și de morală , purcederea " Sfântului Duh " de la Dumnezeu - Tatăl și de la Dumnezeu - Fiul , existența purgatoriului

 

CONDAC

... cu ramă , folosit pentru tăierea lemnului . [ Pl . și : condacuri ] - Et . nec . CONDÁC^1 , condace , s . n . Cântec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui sfânt

 

CONSFINȚI

CONSFINȚÍ , consfințesc , vb . IV . Tranz . A da un caracter durabil , solid ; a stabili , a consacra . - Con ^1 - + sfinți ( după fr .

 

CRUCE

CRÚCE , cruci , s . f . I. 1. Obiect format din două bucăți de lemn , de piatră , de metale prețioase etc . așezate perpendicular și simetric una peste alta și constituind simbolul credinței creștine . 2. Figură sau desen în formă de cruce ( I 1 ) , având diferite semnificații : într - o listă de nume de persoane arată că posesorul celui însemnat cu cruce a decedat ; înaintea unui cuvânt atestă vechimea mare a cuvântului respectiv ; în calendar marchează o zi de sărbătoare creștină ; peste un text indică semnul anulării etc . 3. Simbol al ritualului creștin , care constă dintr - un gest ( semnul crucii ) făcut cu degetele la frunte , la piept și , succesiv , la cei doi umeri . 4. Religia , confesiunea creștină : creștinism . 5. Termen care intră în componența numelui unor decorații , insigne etc . în formă de cruce ( I 1 ) . Crucea " Sfântul Gheorghe " . 6. Nume dat la diverse obiecte sau părți ale unor obiecte , dispuse în formă de cruce ( I 1 ) . 7. Piesă de oțel , fontă , beton etc . pentru legarea a două conducte în prelungire , din care se despart două orificii laterale perpendiculare . 8. Instrument de tortură în antichitate , pe care osânditul îl purta adesea în spinare până la locul de execuție ...

 

DOXOLOGIE

DOXOLOGÍE , doxologii , s . f . Cântare liturgică închinată sfintei

 

FILIOQUE

FILIÓQUE s . n . Dogmă creștină ( catolică ) potrivit căreia " Sfântul Duh " purcede atât de la Dumnezeu - Tatăl , cât și de la Dumnezeu - Fiul . [ Pr . : fi - li - ó - cve ] - Cuv .

 

HAGIALÂC

HAGIALÂC , hagialâcuri , s . n . Pelerinaj făcut de un creștin sau de un mahomedan într - unul din locurile sfinte ale bisericii

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>