Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SENZAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 116 pentru SENZAȚIE.

PIȘCA

... PIȘCÁ , pișc , vb . I . 1. Tranz . A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva , ridicând - o sau strângând - o și producând o senzație dureroasă ; a ciupi . 2. Tranz . A rupe sau a tăia câte puțin din ceva . 3. Tranz . ( Despre insecte ) A ... senzație neplăcută , dureroasă , a înțepa , a arde . 5. Tranz . ( Despre băuturi alcoolice , condimente sau mâncăruri condimentate ) A provoca o senzație ...

 

ÎNCERCA

... A întreprinde un lucru ca exercițiu , de probă ; a face tentative de . . . 3. A fi cuprins de un sentiment , de o senzație

 

ARSURĂ

... ARSÚRĂ , arsuri , s . f . 1. Faptul de a arde ; faptul de a produce o senzație dureroasă , usturătoare . 2. Rană produsă cuiva de foc , de căldură , de un agent chimic etc . ; senzație usturătoare pricinuită de o boală , de sete etc . 3. Loc unde a ars o pădure . 4. Strat de oxid produs pe suprafața unei ...

 

FRIG

FRIG , friguri , ( 2 ) s . n . 1. Temperatură scăzută a mediului ambiant , care dă senzația de rece . 2. ( La pl . ) Temperatură ridicată a unui bolnav ; tremur cauzat de senzația de rece , care precedă uneori o stare febrilă ;

 

GÂDILA

... GÂDILÁ , gâdil , vb . I . Tranz . 1. A produce , prin atingeri ușoare asupra unor părți ale corpului , o senzație particulară , care provoacă cuiva un râs convulsiv nestăpânit . 2. Fig . A produce cuiva o senzație

 

GUST

... n . I. Simț prin care organismul primește ( cu ajutorul limbii și mucoasei bucale ) informații asupra proprietăților chimice ale unor substanțe cu care vine în contact ; senzație produsă de o substanță ( alimentară ) prin excitarea limbii și mucoasei bucale ; proprietatea unor substanțe ( alimentare ) de a provoca această senzație . II. Fig . 1. Capacitatea de a înțelege sau de a aprecia frumosul ( în natură , în artă ) . 2. Înclinație , predispoziție , pornire . 3 ...

 

OPTIC

ÓPTIC , - Ă , optice , - ce s . f . , adj . I. 1. S . f . Ramură a fizicii care se ocupă cu studierea naturii luminii , a emisiei și absorbției ei , cu fenomenele legate de propagarea și de interacțiunea ei cu diverse substanțe etc . 2. Fig . Fel , mod de a vedea și de a interpreta faptele și fenomenele ; concepție , punct de vedere . II. Adj . 1. Care se bazează pe lumină , care ține de fenomenele luminii sau de senzațiile vizuale , privitor la astfel de fenomene și de senzații ; care aparține obiectului de studiu al opticii ( I 1 ) . 2. Care ține de vedere sau de organele de simț ale

 

RĂCOARE

... RĂCOÁRE , răcori , ( 3 ) s . f . 1. Temperatură ușor scăzută , frig moderat ; răcoreală . 2. Senzație de răceală pe care o produc unele obiecte la atingere . 3. ( De obicei la pl . ) Senzație

 

ÎNȚEPĂTOR

... ÎNȚEPĂTÓR , - OÁRE , înțepători , - oare , adj . 1. Care înțeapă ( 1 ) ; care produce o senzație

 

ÎNGREȚOȘA

... ÎNGREȚOȘÁ , îngrețoșez , vb . I . Refl . și tranz . A avea sau a produce cuiva o senzație

 

   Următoarele >>>