Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂZBUNĂTOARE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru RĂZBUNĂTOARE.

RĂZBUNĂTOR

RĂZBUNĂTÓR , - OÁRE , răzbunători , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care se răzbună , care nu iartă răul ce i s - a făcut ; vindicativ . - Răzbuna + suf . -

 

RANCHIUNOS

... RANCHIUNÓS , - OÁSĂ , ranchiunoși , - oase , adj . Care poartă ranchiună , care ține dușmănie ; răzbunător

 

REVANȘARD

... f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care încearcă să - și ia revanșa , care vrea să se răzbune ; ( om ) caracterizat prin dorința de răzbunare , răzbunător

 

VINDICATIV

... VINDICATÍV , - Ă , vindicativi , - e , adj . ( Livr . ) Răzbunător

 

ZĂCAȘ

... ZĂCÁȘ , - Ă , zăcași , - e , adj . ( Reg . ) 1. Care zace bolnav în pat ; fără putere ; p . ext . leneș , trândav . 2. Fig . Rău , răutăcios , invidios ; răzbunător