Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂDĂCINĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 180 pentru RĂDĂCINĂ.
... Grup de plante cultivate pentru producerea rădăcinilor , care sunt utilizate în alimentația omului , în industrie sau ca furaje ; ( și la sg . ) plantă din acest grup . - Rădăcină
ÎNRĂDĂCINÁ , înrădăcinez , vb . I . Refl . A se fixa în pământ prin rădăcini ; a prinde
CICOÁRE^2 , cicori , s . f . Insectă galbenă - castanie , cu spinarea neagră , cu aripile străvezii și lungi , cu capul lat și cu ochii mari ( Cicada orni ) . CICOÁRE^1 , cicori , s . f . 1. Plantă erbacee cu flori albastre , trandafirii sau albe , cultivată pentru rădăcinile sale ( Chicorium intybus ) . 2. Surogat de cafea preparat din rădăcina plantei descrisă mai
CÓȘCOV , - Ă , coșcovi , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre pereți ) Coșcovit . 2. S . f . ( Reg . ) Loc gol , mai ales în malurile apelor , pe sub rădăcini , unde se ascund și unde trăiesc peștii și racii . 3. S . f . Nămol vegetal amestecat cu bucăți de rădăcini de stuf și papură , care formează uneori mici insule plutitoare la suprafața apelor ;
... DEZRĂDĂCINÁ , dezrădăcinez , vb . I . Tranz . 1. A scoate o plantă din pământ cu rădăcină cu tot . 2. Fig . A face să dispară cu desăvârșire o idee , o deprindere ( rea ) ; a stârpi . - Dez - + rădăcină
EXTRÁGE , extrág , vb . III . Tranz . 1. . A scoate o substanță dintr - un material , a separa o substanță de alta prin diferite procedee . 2. ( Mat . ; în expr . ) A extrage rădăcina pătrată ( sau cubică etc . ) = a calcula rădăcina pătrată ( sau cubică etc . ) a unui număr
... MARCÓTĂ , marcote , s . f . Lăstar al unei plante , nedesprins de ea , înfipt cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care , tăiat și răsădit după ce a făcut rădăcină
MUȘURÓI^1 , mușuroaie , s . n . 1. Moviliță formată din țărâna pe care o aruncă la suprafața solului furnicile , cârtițele etc . când își sapă coridoarele subterane ; p . ext . grup de furnici care locuiesc într - un furnicar ; furnicar . 2. Grămadă de pământ adunată la rădăcina unor plante pentru a le sprijini , a le feri de vânt , de îngheț sau pentru ale favoriza dezvoltarea . 3. ( Urmat de determinări ) Grămadă ( mică ) . 4. ( Reg . ) Ridicătură mică de pământ ; movilă , deal . [ Var . : ( înv . și reg . ) moșinói , moșirói , moșorói , moșurói , mușinói , mușirói , mușunói s . n . ] MUȘUROÍ^2 , mușuroiesc , vb . IV . Tranz . A îngrămădi pământ la rădăcina unei plante , pentru a o proteja sau pentru a favoriza dezvoltarea
... NARD s . m . 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munților Himalaia ( Nardostachys ) ; spec . plantă cu rădăcină
... Mat . ) 1. S . n . Produs obținut prin înmulțirea unui număr cu el însuși ; număr ridicat la puterea a doua . 2. Adj . ( În sintagma ) Rădăcină
PĂTRUNJÉL , p ă trunjei , s . m . Plantă erbacee legumicolă , cu tulpina înaltă , cultivată pentru rădăcina pivotantă , albă și pentru frunzele ei aromate , întrebuințate în alimentație și în medicina populară ( Petroselinum hortense ) ; p . restr . frunzele sau rădăcina acestei