Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂRĂSI
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 43 pentru PĂRĂSI.
... PERMÍSIE , permisii , s . f . Învoire ( acordată în special militarilor ) de a părăsi
PIÉRDE , pierd , vb . III . I. 1. Tranz . A nu mai ști unde se află , unde a pus , unde a rătăcit ( un bun material ) . 2. Tranz . A nu mai cunoaște sau a nu mai găsi drumul , locul etc . căutat ; a greși direcția . 3. Refl . Fig . A se lăsa absorbit de ceva , a se cufunda în . . . 4. Refl . Fig . A fi cuprins , copleșit de un sentiment , de o emoție ; a nu mai ști ce să facă . II. Tranz . 1. A fi deposedat de . . . , a rămâne fără . . . , a nu mai avea ; spec . a irosi , a risipi . 2. ( Pop . ; despre femei ) A avorta . 3. A fi lipsit ( pentru totdeauna ) de o ființă dragă ; a rupe relațiile ( de prietenie ) cu cineva , a fi părăsit . 4. A fi învins într - un război , într - o întrecere ; a nu câștiga un proces etc . 5. A sosi prea târziu , a nu ajunge sau a nu face ceva la timp . ...
... 2. ( La jocul de rugbi ) A opri un jucător să pătrundă spre poarta adversă , imobilizându - l cu mâinile . 3. ( Livr . ) A părăsi
... a subjuga . III. Intranz . 1. A se pune în mișcare pentru a se îndepărta ( de un loc ) , a părăsi pe cineva sau ceva spre a se duce în altă parte ; a porni . 2. A avea începutul , punctul de ...
... IV . Intranz . 1. A fi pribeag ; a rătăci din loc în loc ; a hoinări , 2. A - și părăsi
PRIPÁS , pripasuri , s . n . 1. ( Înv . și pop . ) Pui de animal domestic . 2. ( Pop . ; în loc . adj . ) De pripas = a ) ( despre animale domestice ) care rătăcește de colo până colo , fără stăpân ; p . ext . luat drept zălog , drept garanție ( până la recuperarea pagubei produse în semănături străine ) ; b ) ( despre copii ) părăsit , abandonat ; p . ext . nelegitim ; c ) ( despre oameni ) venit din altă parte ; străin , venetic . 3. ( Reg . ) Despăgubire plătită pentru o vită care a produs stricăciuni în semănături
... a devasta . 2. Refl . ( Pop . ) A se refugia , a se izola ; a pribegi . 3. Tranz . A părăsi
PUSTIÍT , - Ă , pustiiți , - te , adj . 1. Prefăcut în pustiu ( I 1 ) ; părăsit , lipsit de viață ; devastat , prădat , distrus . 2. ( Pop . ) Retras ; izolat ,
PUSTÍU , - ÍE , pustiuri , ( I ) s . n . , pustii , ( II ) adj . I. S . n . 1. Regiune sălbatică , lipsită de vegetație și de populație ; spec . întindere vastă și plană de teren lipsită de vegetație și nepopulată , acoperită cu nisip ; deșert . 2. Fig . Singurătate apăsătoare pe care o simte cineva ; plictiseală ; mâhnire , supărare , durere . II. Adj . 1. ( Despre locuri , ținuturi ) Care se află în stare sălbatică , fără vegetație și fără populație . 2. În care nu se află nimeni ( și nimic ) . Cameră pustie . 3. Fig . Singur , părăsit , copleșit de o singurătate apăsătoare ; stingher ; deznădăjduit . [ Var . : ( pop . ) pustíe s .
RECÚRSIE , recursii , s . f . Momentul în care organele articulatorii părăsesc poziția de articulare , revenind la normal ; destindere . [ Var . : recursiúne s .
... Intranz . A se lăsa de ceva , a întrerupe , a înceta de a mai face ceva ; a părăsi