Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POM (FRUCTIFER)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru POM (FRUCTIFER).

FRUCTIFER

FRUCTIFÉR , - Ă , fructiferi , - e , adj . ( Despre pomi ) Care produce fructe comestibile ;

 

DRUPACEE

... DRUPACÉE , drupacee , s . f . ( La pl . ) Grup de pomi fructiferi cu fructele drupe ; ( și ia sg . ) pom fructifer

 

POMET

POMÉT^2 , pometuri , s . n . ( La pl . sau la sg . cu sens colectiv ) Mulțime de fructe ; diverse varietăți de fructe . - Poamă + suf . - et . POMÉT^1 , pometuri , s . n . Grădină cu pomi fructiferi , livadă ; ( la sg . ; colectiv ) mulțime de pomi

 

POMICULTURĂ

POMICULTÚRĂ s . f . Ramură a științelor agricole care cuprinde studiul biologiei și al agrotehnicii pomilor fructiferi , ameliorarea lor și comportarea în cultură a diferitelor specii sau soiuri ; ramură a agriculturii care se ocupă de cultura pomilor

 

POMOLOGIE

POMOLOGÍE s . f . Știință agricolă care se ocupă cu studiul morfologic al speciilor și soiurilor de pomi și de arbuști fructiferi ; p . ext . cultivarea pomilor fructiferi ;

 

CAIS

... CAÍS , caiși , s . m . Pom fructifer

 

CIREȘ

... CIRÉȘ , cireși , s . m . Pom fructifer

 

DULCE

... A. Adj . I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului . 2. ( Despre lapte ) Proaspăt ; nefermentat . 3. ( Despre fructe ) Care este produs de un pom fructifer altoit , având gustul dulce ( A I 1 ) . 4. ( Despre apă ) De râu , de izvor , de fântână . II. Fig . 1. Frumos , drăguț , gingaș . Zâmbet ...

 

EXFOLIERE

EXFOLIÉRE , exfolieri , s . f . 1. ( Tehn . ) Fenomen de fisurare și de desprindere a unor straturi subțiri de la suprafața unui material , a unei piese etc . 2. ( În sintagma ) Exfolierea scoarței ramurilor = boală a pomilor fructiferi și a arborilor de pădure , care se manifestă prin înnegrirea scoarței și prin apariția crăpăturilor neregulate ; cojire ; desfrunzire . [ Pr . : - li -

 

FUMAGINĂ

FUMAGÍNĂ , fumagine , s . f . Boală a unor arbori de pădure , a viței de vie și a unor pomi fructiferi provocată de o ciupercă din clasa ascomicetelor și manifestată ca un înveliș negru , prăfos , asemănător cu funinginea , care apare pe părțile

 

GRĂDINĂ

GRĂDÍNĂ , grădini , s . f . 1. Suprafață de teren arabil , de obicei îngrădită , pe care se cultivă legume , flori sau pomi fructiferi , în vederea obținerii unor produse ; grădinărie . 2. Suprafață de teren plantată ( și amenajată cu alei , bănci etc . ) care servește ca loc de agrement sau care are rol decorativ . 3. ( În sintagmele ) Grădină de copii = grădiniță ( de copii ) . Grădină sezonieră = grădină de copii care funcționează în mediul rural în timpul muncilor

 

   Următoarele >>>