Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLICTISI
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 26 pentru PLICTISI.
... IMPORTUNÁ , importunez , vb . I . Tranz . ( Livr ) A plictisi
IMPORTUNITÁTE s . f . ( Livr . ) Stăruință , atitudine , prezență care plictisește sau stingherește pe
... A ( se ) înfiripa sau a ( se ) stabili relații ( din punctul de vedere al ideilor , al sentimentelor ) . 5. Refl . Fig . A plictisi pe cineva ( căutând ceartă ) ; a se agăța de cineva . III. Tranz . 1. A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei frânghii , al ...
... LEHĂMETÍ , lehămetesc , vb . IV . Refl . ( Reg . ) A se sătura , a se plictisi , a se dezgusta , a se scârbi total ( de ceva sau de cineva ) ; a se lehămetisi , a se ...
LEHĂMETÍT , - Ă , lehămetiți , - te , adj . ( Reg . ) Plictisit , scârbit , dezgustat , lehămetuit . - V.
PISĂLÓG , - OÁGĂ , pisălogi , - oage s . n . , adj . 1. S . n . Unealtă casnică ( de lemn , de metal , de piatră etc . ) de obicei rotunjită cu o măciucă la un capăt sau la amândouă , cu care se pisează ceva în piuliță sau în piuă ; pilug . 2. Adj . ( Fam . ; adesea substantivat ) Care plictisește pe cineva cu repetarea aceluiași lucru , cu insistențele . - Pisa + suf . -
PISĂLOGEÁLĂ , pisălogeli , s . f . ( Fam . ) Faptul de a pisălogi ; vorbire care plictisește , sâcâială , cicăleală . - Pisălogi + suf . -
... PISĂLOGÍ , pisălogesc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A plictisi
... a dansa , a juca . 3. Fig . A bate tare , a snopi în bătaie . 4. Fig . A plictisi
... depresiune morală provocată de singurătate , de lipsa de ocupație sau de o ocupație neatrăgătoare , de monotonie etc . ; gol sufletesc , urât , plictis . 2. Enervare , necaz , supărare . - Plictisi
SĂTÚL , - Ă , sătui , - le , adj . 1. Care și - a potolit pe deplin foamea sau setea , care s - a săturat ; săturat . 2. Fig . Satisfăcut de ceva , mulțumit . 3. Fig . Care a ajuns la saturație , care nu mai poate suporta ; dezgustat ,