Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PE MARGINE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 75 pentru PE MARGINE.
... n . , trasori , ( 4 ) s . m . 1. S . n . Unealtă formată dintr - un ac de oțel cu mâner de lemn , folosită pentru a indica pe o piesă metalică brută contururile suprafețelor de prelucrat ; trasator ( 2 ) . 2. S . n . Unealtă de oțel cu mâner de lemn , folosită în legătorii pentru trasarea ... un material fosforic , care se aprinde în clipa descărcării , descriind în aer o traiectorie luminoasă . 4. S . m . ( Fiz . ) Izotop radioactiv al unui element stabil , pe
... STRAT , straturi , s . n . 1. Material , substanță repartizată relativ uniform pe o suprafață de altă natură ( pentru a o acoperi ) sau între alte două suprafețe de altă natură ( pentru a le despărți ... diferită . 3. Influență externă exercitată asupra unei limbi date . 4. Fig . Parte dintr - o clasă socială ; categorie , pătură socială . 5. Fâșie de pământ , cu cărări pe margini , pe care se seamănă legume sau flori ; fâșie de pământ împreună cu vegetația respectivă . 6. ( Pop . ) Culcuș , așternut pentru animale . 7. ( Pop . ) Pat , așternut pentru oameni ...
... oamenilor ) , în special caninul . 2. Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei , furcii sau ale altor instrumente asemănătoare . 3. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață ; țintă . 4. Vârf ascuțit și proeminent de stâncă , de gheață etc . 5. Vârful plantelor , în special al ierbii , la începutul dezvoltării lor , când încolțesc ... târâtoare cu frunze penate , cu flori galbene și cu fructe țepoase ( Tribulus terrestris ) . III. S . m . 1. Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe ; dantelă împletită în această formă . 2. Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe
... hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită ... plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , cu frunze cărnoase , lucioase și flori galbene ( Portulaca oleracea ) ; iarbă - mare = plantă erbacee cu tulpina păroasă și ramificată , cu frunze mari și flori galbene ... și cu flori verzui - alburii sau violet - deschis ( Agrostis stolonifera ) ; iarbă - neagră = a ) plantă erbacee cu frunze dințate și cu flori brune - purpurii pe dinafară și galbene - verzui pe dinăuntru ( Scrophularia alata ) ; b ) arbust cu frunze mici liniare și flori trandafirii sau albe ( Calluna vulgaris ) ; iarba - osului = mic arbust cu tulpini ramificate , cu frunze ... rizom gros , cărnos , cu tulpina terminată în spic , cu frunze ovale și flori mici , albe - roz ( Polygonum viviparum ) ; iarbă - stelată = plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ , cu frunze pe fața superioară și ...
... MARGINÁL , - Ă , marginali , - e , adj . Care se află la margine ; spec . ( despre note , glose , comentarii ) care este scris pe
... BÓRNĂ , borne , s . f . 1. Stâlp fixat pe marginea unui drum pentru indicarea kilometrajului , a distanței până la localitățile de pe
... MÂL , mâluri , s . n . Pământ ( argilos ) cu granulație fină acumulat pe marginea ori pe fundul unei ape sau pe
... ȚÚNDRĂ , țundre , s . f . ( Reg . ) Haină țărănească , largă și lungă până la genunchi , făcută din dimie și tivită pe margini și pe
... ornamentată , a zidului unei construcții , având rolul de a sprijini acoperișul și de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fața clădirilor . 2. Mulură proeminentă care înconjoară un antablament , o mobilă etc . , având rol decorativ . 3. Drum paralel cu curbele de nivel pe
... CRESTÁ , crestéz , vb . I . 1. Tranz . A face tăieturi pe o suprafață sau pe marginea unui obiect ; a efectua crestături prin așchiere , deformare plastică etc . ; a tăia în ceva făcând colți , dinți . 2. Refl . A ...
... FALȚ , falțuri , s . n . 1. Clește de formă specială , folosit la tragerea pe calapod a fețelor încălțămintei . 2. Fiecare dintre bucățile mici de piele care cad în urma prelucrării pieilor la mașina de fălțuit . 3. Tăietură ...