Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ORÂNDUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru ORÂNDUI.

NEORÂNDUIT

NEORÂNDUÍT , - Ă , neorânduiți , - te , adj . ( Rar ) Care nu este orânduit , organizat sau ordonat ; dezordonat . [ Pr . : ne - o - ] - Ne - +

 

ORÂNDUIRE

... ORÂNDUÍRE , orânduiri , s . f . Acțiunea de a orândui și rezultatul ei . 1. Așezare , grupare într - o anumită ordine , într - un anumit fel ; aranjare , repartizare , clasare . 2. Învestire . 3. ( Înv . și reg . ) Hotărâre , dispoziție ... nivel determinat al forțelor de producție , prin relațiile de producție corespunzătoare acestuia și prin suprastructura generată de aceste relații ; formațiune socială , formațiune social - economică . V. orândui

 

ORÂNDUITOR

... ORÂNDUITÓR , - OÁRE , orânduitori , - oare , s . m . și f . ( Înv . ) Persoană care orânduiește , care organizează ; organizator , [ Pr . : - du - i - ] - Orândui

 

REORÂNDUI

... REORÂNDUÍ , reorânduiesc , vb . IV . Tranz . și refl . A reface o orânduială stricată sau a se orândui după alte criterii . [ Pr . : re - o - ] - Re ^1 - + orândui

 

CARTOTECĂ

CARTOTÉCĂ , cartoteci , s . f . Totalitatea fișelor de evidență care cuprind date privitoare la materialele sau la persoanele dintr - o instituție , orânduite după anumite criterii ;

 

IERBAR

IERBÁR^2 , ierbare , s . n . Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor ; rumen ^1 . - Iarbă + suf . - ar . IERBÁR^1 , ierbare , s . n . Colecție de plante uscate , presate între foi de hârtie ( sugativă ) , păstrate în cutii sau în mape etichetate și orânduite pe grupe sistematice , constituind un material pentru studiile de botanică ; mapă specială în care se păstrează o astfel de colecție . [ Var . : ( rar ) herbár s . n . ] - Iarbă + suf . - ar ( după fr .

 

ORÂNDUIALĂ

... orânduieli , s . f . 1. Rânduială , ordine , întocmire , organizare . 2. ( Înv . ) Hotărâre , dispoziție , ordin ; ( concr . ) act care conține o hotărâre . 3. Orânduire socială . [ Pr . : - du - ia - ] - Orândui

 

ORÂNDUIT

ORÂNDUÍT , - Ă , orânduiți , - te , adj . 1. Pus , așezat într - o anumită ordine ; aranjat , rânduit . 2. ( Înv . ) Împuternicit , învestit . 3. ( Înv . ) Stabilit , fixat , hotărât ,

 

PUNE

... A depune valori bănești ( în păstrare , spre fructificare etc . ) ; a investi valori bănești . 7. Tranz . A fixa , a stabili ; orândui , a institui . A pune impozite . A pune un diagnostic . 8. Refl . ( Pop . ) A se împotrivi , a ...

 

REGLA

... tun , al unei arme de foc portabile , al unei unități de artilerie etc . pentru distrugerea unui obiectiv . 3. A aranja , a orândui

 

   Următoarele >>>