Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBRĂZNICIE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru OBRĂZNICIE.
... Fam . ) A se apuca de ceva ( fără dreptul sau priceperea necesară ) , a intra sau a se amesteca undeva cu obrăznicie
... IMPERTINÉNȚĂ , impertinențe , s . f . Obrăznicie
... INSOLÉNȚĂ , insolențe , s . f . Obrăznicie
... MĂGĂRÍE , măgării , s . f . Comportare , atitudine , faptă sau vorbă obraznică , impertinentă ; obrăznicie
... MOJICÍE , mojicii , s . f . Faptă , purtare sau vorbă de mojic ( 1 ) ; obrăznicie
... NECUVIÍNȚĂ , necuviințe , s . f . Lipsă de respect ; faptă , atitudine , vorbă lipsită de cuviință ; indecență , obrăznicie
... NEOBRĂZÁRE s . f . Vorbă , faptă , atitudine , purtare lipsită de cuviință ; lipsă de cuviință , obrăznicie
... OBRĂZNICÉȘTE adv . ( Înv . ) În mod obraznic , cu obrăznicie
... impertinent ; a - și lua nasul la purtare . 2. Tranz . ( Fam . ) A certa cu vorbe aspre , a ocărî pentru o obrăznicie
... PROVOCATÓR , - OÁRE , provocatori , - oare , adj . Care provoacă , întărâtă , ațâță , incită , atacă ; care atrage atenția asupra sa prin ținută , extravaganță , impertinență , obrăznicie
... SFRUNTÁRE , sfruntări , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a sfrunta și rezultatul ei ; p . ext . nerușinare , obrăznicie