Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBOSEALĂ
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 35 pentru OBOSEALĂ.
... OBOSÍRE , obosiri , s . f . ( Rar ) Faptul de a ( se ) obosi ; oboseală
... OBOSÍT , - Ă , obosiți , - te , adj . Care simte oboseală
... OBOSITÓR , - OÁRE , obositori , - oare , adj . Care obosește , care provoacă oboseală
... OSTENEÁLĂ , osteneli , s . f . ( Înv . și pop . ) 1. Starea celui ostenit ; oboseală
... PERVITÍNĂ s . f . Substanță organică întrebuințată ca stimulent al sistemului nervos , pentru a face să dispară senzația de oboseală
PUFNÍ , pufnesc , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre ființe ) A expira pe nări cu zgomot , scurt și sacadat ( din cauza oboselii , a mâniei , a nemulțumirii ) . 2. ( Despre mașini ) A da afară cu zgomot , scurt și sacadat , aburi , gaze , fum ; ( despre aburi , gaze , fum ) a izbucni , a ieși cu zgomot . - Puf ^1 + suf . -
REZISTÉNȚĂ , rezistențe , s . f . I. Faptul de a rezista ; împotrivire , opoziție , apărare împotriva unui atac . II. 1. Calitatea de a fi rezistent . 2. Putere de a înfrunta boala , oboseala , foamea , lipsurile etc . ; calitate a unui organism de a nu contracta o boală contagioasă . 3. Proprietate a unui corp de a suporta , fără modificări în masa lui , acțiunea altui corp sau a unei forțe străine . 4. Forță pe care un conductor electric o opune trecerii curentului și care depinde de materialul din care este făcut conductorul , de grosimea și de lungimea lui . 5. ( Tehn . )
... ROBÚST , - Ă , robuști , - ste , adj . Care este înzestrat cu o constituție fizică puternică ; rezistent la muncă , la oboseală
... a atins valoarea ei maximă . 2. Stare de intensitate maximă a unui fenomen , satisfacere maximă a cuiva ; p . ext . plictiseală , oboseală
STIMULÉNT , stimulente , s . n . 1. Ceea ce stimulează ; impuls , imbold , îndemn . 2. Spec . Medicament , substanță care excită activitatea unui organ ori sistem sau care se ia ca reconfortant împotriva
... SURMENÁJ , surmenajuri , s . n . Stare de oboseală extremă a omului , caracterizată prin somnolență , dureri de cap , nervozitate , scădere a posibilității de concentrare etc . , în urma unui efort fizic ...