Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NĂZUINȚĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru NĂZUINȚĂ.
... ASPIRÁȚIE , aspirații , s . f . 1. Aspirare . 2. ( Fon . ) Zgomot produs prin frecarea aerului în trecerea lui prin laringe în cursul pronunțării unor sunete . 3. Fig . Năzuință
... ceva drag , de a reveni la o îndeletnicire preferată ; nostalgie . 2. Stare sufletească a celui care tinde , râvnește , aspiră la ceva ; năzuință , dorință . 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva ( care se află departe ) . 4. ( Pop . ) Durere fizică . Dor de dinți . 5. Poftă , gust ( de a ...
... DORÍNȚĂ , dorințe , s . f . 1. Stare sufletească a celui care tinde , râvnește , aspiră la ceva ; năzuință , dor , aspirație . 2. Poftă , gust ( de a mânca , de a bea ceva etc . ) ; voie . 3. Atracție erotică . [ Pl . și : dorinți ] - Dori ...
EUDEMONÍSM s . n . Concepție etică și principiu care pune la baza moralei năzuința spre fericire . [ Pr . : e -
IDEÁL , - Ă , ideali , - e , adj . , IDEÁL , idealuri , s . n . 1. Adj . Care atinge perfecțiunea ; perfect , desăvârșit . 2. Adj . Care ține de domeniul ideilor , privitor la gândire ; care există numai în mintea , în închipuirea omului ; spiritual , imaterial . 3. S . n . Scopul suprem spre care se îndreaptă în mod conștient și metodic năzuințele și activitatea creatoare umană în toate domeniile ei , gradul cel mai înalt și mai greu de ajuns al perfecțiunii într - o direcție . [ Pr . : - de -
INTERPRÉT , - Ă , interpreți , - te , s . m . și f . 1. Persoană care traduce pe loc și oral ceea ce spune cineva în altă limbă , mijlocind astfel înțelegerea dintre două sau mai multe persoane ; translator , tălmaci . 2. Fig . Persoană care exprimă năzuințele unei colectivități ; persoană care face cunoscute altuia voința , dorința , sentimentele cuiva ; exponent , reprezentant . 3. Persoană care interpretează un rol într - un spectacol , o bucată muzicală , o poezie etc . V. artist ,
PLEIÁDĂ , pleiade , s . f . 1. ( La pl . art . ) Grup de stele din constelația Taurului ; Cloșca - cu - Pui . 2. Grup de oameni care activează de obicei în același domeniu și care sunt legați între ei prin concepții și năzuințe comune . 3. Totalitatea izotopilor aceluiași element
... PÓFTĂ , pofte , s . f . 1. Dorință puternică de a face sau a obține ceva ; năzuință , dispoziție , chef , plăcere . 2. Senzație de foame sau de sete ; dorință , chef de a bea sau de a mânca un anumit ...
PREZENTÍSM s . n . Tendință în filozofie care neagă posibilitatea unei cunoașteri istorice obiective și autentice , reducând știința istoriei la o proiectare în trecut a mentalității și năzuințelor
... TENDÍNȚĂ , tendințe , s . f . 1. Dispoziție firească pentru ceva , înclinare , năzuință ; pornire , acțiune conștientă spre un scop determinat . 2. Forță care face ca un corp să se miște într - o anumită direcție ; direcția pe care o ...