Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MINEREU
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 89 pentru MINEREU.
... BAUXÍTĂ , bauxite , s . f . Oxid de aluminiu care se găsește în natură ca minereu
... BRAUNÍT s . n . Oxid de mangan cu luciu semimetalic , constituind un important minereu
CATACLÁZĂ , cataclaze , s . f . Zdrobire totală sau parțială a minereurilor componente din roci sub acțiunea proceselor dinamice din scoarța
... CERARGIRÍT s . n . Clorură de argint naturală , întrebuințată ca minereu
CIANURÁ , cianurez , vb . I . Tranz . A supune minereurile operației de cianurare . [ Pr . : ci -
CIANURÁRE , cianurări , s . f . Operație industrială de extragere a metalelor nobile din minereuri sărace cu ajutorul unei soluții de cianură de sodiu . [ Pr . : ci - a - ] - După fr .
... COBALTÍNĂ s . f . Minereu
DEBURBÁJ s . n . 1. Deburbare . 2. Spălare a
DEPRESÁ , depreséz , vb . I . Tranz . 1. A desface cu presa un ansamblu de două piese care au contact forțat . 2. A rări puieții crescuți prea des , pentru a se dezvolta normal . 3. A modifica proprietățile superficiale ale minereurilor cu ajutorul
... DEPRESÁNT , depresante , s . n . Substanță prin care se împiedică flotația unui minereu
EGUTÁRE s . f . Îndepărtare a apei din cărbuni și din minereuri , în silozuri sau în grămezi expuse la aer . - După fr .