Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂREȚIE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru MĂREȚIE.
... FÁLĂ s . f . 1. Trufie , îngâmfare ; orgoliu . 2. Motiv de a se mândri cu ceva sau cu cineva ; mândrie . 3. Strălucire , măreție
... FAST ^1 s . n . Splendoare , măreție
... GRANDIOZITÁTE , grandiozități , s . f . ( Înv . ) Grandoare , măreție
... GRANDOÁRE , grandori , s . f . ( Livr . ) Aspect măreț , maiestuos , falnic , impunător ; măreție
... MAESTOSO adv . ( Muz . ; indică modul de execuție ) Cu măreție
... MAGNIFICÉNȚĂ , magnificențe , s . f . ( Livr . ) Grandoare , măreție
... MAIESTÁTE , maiestăți , ( 2 ) s . f . 1. Caracter ori aspect impunător , grandios sau solemn care trezește admirație , respect etc . ; măreție
MAIESTUÓS , - OÁSĂ , maiestuoși , - oase , adj . 1. Care impune prin prestanță , prin demnitate deosebită sau prin caracterul solemn , ceremonios . 2. Care impune prin măreția înfățișării , prin grandoarea proporțiilor ; în mod grandios . [ Pr . : - tu - os . - Var . : maiestós , - oásă , majestós , - oásă
... MONUMENTALÍSM s . n . Calitatea a ceea ce este monumental ; grandoare , măreție
... MONUMENTALITÁTE s . f . Însușirea de a fi monumental ; calitatea a ceea ce este monumental ; grandoare , măreție
... în general , în artele plastice capetele unor personaje importante ; aureolă ; p . gener . cerc luminos ; zonă luminoasă , strălucitoare . 2. Fig . ( Aspect , semn , manifestare care marchează ) prestigiu , măreție