Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIMBĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 392 pentru LIMBĂ.
LIMBÁ , limbez , vb . I . Tranz . A descărca o navă pentru a - i permite trecerea prin locurile mai puțin adânci și a o reîncărca după ce ea ajunge la o adâncime mai
INDO - EUROPEÁN , - EUROPEÁN , - Ă , indo - europeni , - e , adj . , s . m . pl . 1. Adj . ( În sintagma ) Limbi indo - europene ( și substantivat , f . sg . ) = familie de limbi reprezentând continuarea unei limbi neatestate în texte scrise , dar reconstituită , în esență , cu ajutorul metodei comparativ - istorice . 2. S . m . pl . Denumire dată unui grup de populații care trăiau prin mileniul III a Cr . în Asia Centrală , de unde au emigrat mai târziu spre vest și sud - vest . 3. Adj . Care aparține limbilor indo - europene sau populațiilor care vorbeau aceste limbi , privitor la aceste
... FINO - ÚGRIC , - ÚGRIC , - Ă , fino - ugrici , - ce , adj . 1. ( În sintagma ) Limbă fino - ugrică = ( la pl . ) familie de limbi din nordul și din centrul Europei și din nordul Asiei , din care fac parte finlandeza , maghiara etc . ; ( și ...
NEOGRÉC , - EÁCĂ , neogreci , - ce , adj . 1. ( În sintagma ) Limba neogreacă ( și substantivat , f . ) = limba greacă din perioada modernă , începând din sec . XVI până în zilele noastre ; greaca modernă . 2. Care se referă la limba neogreacă ( 1 ) , care ține de limba neogreacă , propriu limbii neogrecești sau , p . ext . , poporului grec modern sau Greciei moderne ; neogrecesc . Influența neogreacă . [ Pr . : ne -
LATINÍSM , latinisme , ( 1 ) s . n . 1. Cuvânt , formă sau construcție sintactică împrumutate ( fără necesitate ) din limba latină ( și neasimilate încă în limba care a făcut împrumutul ) . 2. Curent apărut în lingvistica și în filologia românească din sec . XIX , care , pentru a demonstra caracterul latin al limbii române , a încercat să elimine din ea cuvintele de alte origini și să modifice astfel forma celor latine , încât să le apropie cât mai mult de forma originară ; a contribuit la generalizarea scrierii cu caractere latine și a adus noi argumente în sprijinul originii latine a limbii
... LIMBÁJ , limbaje , s . n . 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbă , grai . 2. Limba unei comunități umane istoricește constituită . 3. Mod specific de exprimare a sentimentelor și a gândurilor în cadrul limbii ...
LÍNGE , ling , vb . III . Tranz . 1. ( Despre animale ) A trece cu limba peste ceva ; a șterge sau a netezi cu limba ceva . 2. A atinge cu limba ( în mod repetat ) ceva de mâncare , a lua cu limba mâncarea . 3. ( Fam . ) A linguși cu
... limbi , ale unui dialect , ale unui domeniu de activitate , ale unui scriitor etc . , organizate într - o anumită ordine ( de obicei alfabetică ) și explicate în aceeași limbă sau traduse într - o limbă
... ESPERÁNTO s . n . Limbă artificială , formată din elemente de vocabular și de gramatică împrumutate din cele mai răspândite limbi europene , creată cu scopul de a deveni limbă ...
INDO - IRANIÁN , - IRANIÁN , - Ă , indo - iranieni , - e , adj . ( În sintagma ) Limbi indo - iraniene = grup de limbi al familiei indo - europene , din care face parte sanscrita , limba literară clasică a Indiei , precum și grupul iranian . [ Pr . : - ni -