Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LICEN����

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru LICEN����.

LICENȚIA

LICENȚIÁ , licențiez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A concedia pe cineva dintr - un serviciu . [ Pr . : - ți -

 

LICENȚIAT

LICENȚIÁT , - Ă , licențiați , - te , s . m . și f . Persoană care a obținut o licență ( 1 ) . [ Pr . : - ți -

 

LICENȚIERE

LICENȚIÉRE , licențieri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a licenția și rezultatul ei . [ Pr . : - ți - e - ] - V.

 

LICENȚIOS

LICENȚIÓS , - OASĂ , licențioși , - oase , adj . Care calcă regulile bunei - cuviințe și ale moralei ; indecent , impudic , imoral . [ Pr . : - ți -

 

LICENȚIOZITATE

LICENȚIOZITÁTE , licențiozități , s . f . Caracterul , însușirea a ceea ce este licențios ; comportare , faptă , vorbă etc . licențioasă . [ Pr . : - ți - o - ] - Licențios + suf . -

 

LICENȚĂ

LICÉNȚĂ , licențe , s . f . 1. Titlu obținut la terminarea studiilor superioare , pe baza unui examen prin care se dobândește dreptul de a exercita profesiunea corespunzătoare studiilor făcute ; examen dat pentru obținerea acestui titlu ; p . ext . diplomă care conferă acest titlu . 2. Autorizație dată de stat unei persoane pentru exercitarea unui negoț special , pentru operații de import și de export etc . 3. Contract prin care posesorul unui brevet de invenție cedează cuiva dreptul de exploatare a invenției sale . 4. Atitudine , ținută care depășește limitele bunei - cuviințe ; lipsă de respect pentru formele obișnuite . 5. ( În sintagma ) Licență poetică = abatere ușoară de la regulile gramaticale ale limbii , cerută de necesitatea rimei , ritmului sau din dorința de a realiza o notă stilistică