Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSISTENȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru INSISTENȚĂ.

ÎNTEȚI

ÎNTEȚÍ , întețesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) face mai puternic , mai intens ; a ( se ) intensifica , a ( se ) încinge ^1 . 2. Tranz . ( Pop . ) A cuprinde cu violență , cu frecvență crescută . 3. Tranz . A sâcâi cu insistențe

 

AGASA

AGASÁ , agasez vb . I . Tranz . A irita , a enerva , a plictisi cu insistențele ; a

 

MORȚIȘ

... MORȚÍȘ adv . Cu orice preț , cu încăpățânare , cu insistență

 

MUSAI

... MÚSAI adv . ( Pop . ) 1. Neapărat , negreșit , în mod necesar . 2. ( Cu funcție predicativă ) E absolut necesar , trebuie . 3. Cu insistență

 

PERSECUȚIE

... și perseverentă a cuiva , cu intenția de a - i provoca un rău , un neajuns ; prigoană ; ( cu sens atenuat ) nedreptate repetată cu insistență

 

PESCUITOR

... OÁRE , pescuitori , - oare , s . m . și f . 1. Persoană care pescuiește ( 1 ) ; spec . pescar ( I ) . Pescuitor de perle . 2. Fig . ( Fam . ) Persoană care caută cu insistență

 

PISĂLOG

PISĂLÓG , - OÁGĂ , pisălogi , - oage s . n . , adj . 1. S . n . Unealtă casnică ( de lemn , de metal , de piatră etc . ) de obicei rotunjită cu o măciucă la un capăt sau la amândouă , cu care se pisează ceva în piuliță sau în piuă ; pilug . 2. Adj . ( Fam . ; adesea substantivat ) Care plictisește pe cineva cu repetarea aceluiași lucru , cu insistențele . - Pisa + suf . -

 

PISĂLOGI

PISĂLOGÍ , pisălogesc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A plictisi pe cineva cu repetarea aceluiași lucru , cu insistențele ; a pisa (

 

POFTORIRE

... POFTORÍRE , poftoriri , s . f . ( Înv . ) Acțiunea de a poftori și rezultatul ei ; invitație ; insistență

 

SOCRI

... SOCRÍ , socresc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A stărui cu insistență

 

   Următoarele >>>