Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GAURĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 119 pentru GAURĂ.
... găuriți , - te , adj . Care are una sau mai multe găuri , prevăzut cu una sau mai multe găuri ; în care s - a făcut o gaură
... PRIBOÍ^2 , priboiesc , vb . IV . Tranz . A găuri sau a lărgi o gaură cu priboiul ^1 ( 1 ) . PRIBÓI^1 , priboaie , s . n . 1. Unealtă de oțel în formă de bară , cu un capăt conic , care servește , de obicei ...
... COPCĂ ^2 , copci , s . f . 1. Gaură , spărtură făcută în gheața unui râu , a unei bălți etc . pentru pescuit sau pentru scos apă . 2. Gaură făcută într - o șiră de paie , în care se ține uneori pleava . 3. Scobitură , groapă făcută în pământ , în piatră etc . 4. ( Reg . ) Săritură pe ...
... Ansamblul operațiilor de fărâmare sau de așchiere a rocilor din pragul găurii de sondă , care se execută în vederea adâncirii acesteia . 3. ( Rar ) Gaură
GĂURÍRE , găuriri , s . f . Acțiunea de a ( se ) găuri și rezultatul ei ; găurit ^1 . [ Pr . : gă - u - ] - V.
... PERFORÁ , perforez , vb . I . 1. Tranz . A face o gaură care străpunge un material . 2. Tranz . și refl . ( Med . ) A ( se ) sparge , a ( se ) găuri , a produce sau a ...
... găuri , a perfora . RĂZBÍCI^1 , răzbice , s . n . ( Reg . ) Bețișor sau cui cu care se scoate un lemn sau un cui înțepenit într - o gaură
... SCOBÍ , scobesc , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . A face o gaură , o adâncitură în ceva ( tăind , desprinzând , scoțând materialul din interior cu o unealtă ) ; a găuri , a săpa ; a scormoni ...
... SCÓRBURĂ , scorburi , s . f . 1. Scobitură ( mare ) în trunchiul unui copac putrezit pe dinăuntru ; p . ext . trunchi de copac găunos , putrezit . 2. Gaură , văgăună mică într - un mal , în stâncă etc . ; peșteră ; p . gener . cavitate , gaură
SPIȚÉLNIC , spițelnice , s . n . Sfredel cu care se fac găuri în butucul și în obezile roții pentru a se monta spițele ; sfredel lung și subțire ( pentru găuri mici ) ; butelnic . - Spiță + suf . -
ÎNGURZÍ , îngurzesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A strânge , a încreți marginile unei opinci , ale unei pânze , ale unui sac etc . cu o sfoară , cu o curelușă trecută prin mai multe