Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FURIE

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 27 pentru FURIE.

FURIOS

... FURIÓS , - OÁSĂ , furioși , - oase , adj . ( Despre oameni și animale și despre manifestările lor ) Cuprins de furie

 

FUROARE

... FUROÁRE , furori , s . f . 1. ( Rar ) Mânie , furie , delir furios . 2. ( Rar ) Pasiune violentă , patimă arzătoare ; încântare . 3. ( Fam . ; în expr . ) A face furori = a provoca admirație , senzație , mai ...

 

MÂNIE

... MÂNÍE , mânii , s . f . 1. Izbucnire de iritare violentă , dar trecătoare , împotriva cuiva sau a ceva ; furie

 

NĂBĂDĂI

... NĂBĂDĂI ^1 s . f . pl . 1. ( Pop . și fam . ) Acces de furie , de mânie . 2. ( Pop . ) Criză epileptică . - Et . nec . NĂBĂDĂÍ^2 , năbădăiesc , vb . IV . Refl . ( Rar ; despre animale ) A manifesta neastâmpăr ; a se ...

 

NĂBĂDAICĂ

... NĂBĂDÁICĂ , năbădăici , s . f . ( Reg . ; mai ales la pl . ) 1. Acces de furie

 

NECAZ

... tristețe , amărăciune ; suferință . 2. Ceea ce provoacă cuiva o suferință fizică sau morală ; neajuns , neplăcere , impas ; ( la pl . ) încercări , greutăți . 3. Pornire împotriva cuiva ; mânie , furie

 

OȚĂREALĂ

... OȚĂREÁLĂ , otăreli , s . f . 1. ( Rar ) Supărare mare , mânie , furie

 

ORBIT

... ORBÍT , - Ă , orbiți , - te , adj . 1. Lipsit de vedere , cu vederea slăbită . 2. Fig . Cu mintea întunecată ( de furie

 

PÂRȚAG

... PÂRȚÁG s . n . ( Pop . și fam . ) Acces de furie

 

PANDALIE

... PANDALÍE , pandalii , s . f . ( Fam . ; mai ales la pl . ) Criză nervoasă , furie

 

SCRÂȘNI

... A strânge fălcile și a freca dinții de jos cu cei de sus , făcând să se audă un zgomot caracteristic ( în momente de furie

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>