Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXTREMITĂȚI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 83 pentru EXTREMITĂȚI.
EXTREMITÁTE , extremități , s . f . Limită , parte extremă , punct
FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din
PAVILIÓN , pavilioane , s . n . 1. Clădire mică , pitorească , situată într - o grădină , într - un parc sau la extremitățile unui edificiu ; clădire izolată într - o pădure , pe malul unui lac etc . 2. Drapel arborat de unele autorități portuare pe fațada sediului lor . 3. Segment cartilaginos , acoperit de piele , care face parte din urechea externă și în care se deschide canalul auditiv ; p . ext . porțiune dilatată de la extremitatea unui conduct organic . Pavilionul trompei uterine . 4. Cornet acustic . 5. Partea largă ca o pâlnie a instrumentelor muzicale de
ȘANFRENÁ , șanfrenez , vb . I. Tranz . A executa , manual sau cu ajutorul unei mașini , o fațetă oblică la extremitatea unei găuri cilindrice sau la marginea unei suprafețe plane , a unei piese , pentru a înlătura muchiile
ȘARG , - Ă , șargi , - ge , adj . ( Despre cai , rar despre alte animale ) Cu părul de pe corp galben deschis , iar cel din coamă , coadă și extremitățile picioarelor de culoare
ȘPIȚ ^2 , șpițuri , s . n . 1. ( Tehn . ) Unealtă formată dintr - o bară de oțel cu vârful ascuțit , folosită la găurirea pietrelor naturale și artificiale sau la prelucrarea suprafeței lor . 2. ( Tipogr . ) Linie simplă sau înflorată , care se pune ca ornament la sfârșitul articolelor sau al capitolelor . 3. Nume dat extremității ascuțite sau muchiei unor obiecte , construcții etc . 4. ( Reg . ) Țigaret scurt . ȘPIȚ ^1 , șpiți , s . m . Numele unei rase de câini de talie mică , cu păr pufos , cu urechi drepte și bot ascuțit ; câine din această
ACROLÍT , acrolite , s . n . Statuie ale cărei extremități sunt executate din piatră sau din marmură , iar corpul din alte
ACROPARESTEZÍE s . f . Tulburare de sensibilitate manifestată la extremitățile
ACROSPÓR , acrospori , s . m . Spor dezvoltat la extremitatea unei celule de reproducere , caracteristic
ACROSTÓL , acrostoluri , s . n . Parte înaltă a extremităților unei
ACROTÉRĂ , acrotere , s . f . Mic piedestal așezat în vârful sau la extremitățile unui fronton pentru a susține vase , statuete sau alte ornamente ; p . ext . statuie , vas sau ornament așezat pe acest