Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DORNICĂ

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru DORNICĂ.

DORNIC

DÓRNIC , - Ă , dornici , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . Plin de dor ; doritor , nerăbdător să facă , să obțină ceva . 2. S . m . Plantă erbacee cu frunzele lungi și înguste și cu flori mici , albe ( Falcaria sioides ) . - Dor + suf . -

 

ÎNSETA

... ÎNSETÁ , însetez , vb . I . Intranz . 1. A i se face sete ; a însetoșa . 2. Fig . A fi dornic

 

ÎNSETAT

... ÎNSETÁT , - Ă , însetați , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care suferă de sete , căruia îi este sete ; însetoșat . 2. Fig . Dornic

 

AHOTNIC

... AHÓTNIC , - Ă , ahotnici , - ce , adj . ( Reg . ; adesea substantivat ) Dornic

 

DORITOR

... DORITÓR , - OÁRE , doritori , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . Care dorește să facă , să obțină ceva ; dornic