Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DĂUNĂTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 56 pentru DĂUNĂTOR.

INSECTICID

INSECTICÍD , - Ă , insecticide , adj . , s . n . 1. Adj . Care ucide insectele dăunătoare sau parazite . 2. S . n . Substanță chimică , naturală sau sintetică , folosită pentru combaterea insectelor dăunătoare sau

 

INSECTOFUNGICID

INSECTOFUNGICÍD , - Ă , insectofungicizi , - de , adj . , s . n . 1. Adj . Care combate insectele dăunătoare și ciupercile parazite . 2. S . n . Substanță chimică folosită pentru combaterea insectelor dăunătoare și a ciupercilor parazite . - Insectă +

 

AEROSOL

AEROSÓL , aerosoli , s . m . ( Mai ales la pl . ) Sistem prin care se realizează împrăștierea mecanică în aer ^1 sau într - un gaz a unor particule solide sau lichide și care este folosit în medicină în tratamentul unor boli , în agricultură la combaterea dăunătorilor etc . [ Pr . : a -

 

CĂRĂBUȘ

CĂRĂBÚȘ , cărăbuși , s . m . Insectă coleopteră foarte dăunătoare , de culoare castanie , cu elitrele dure , care apare pe la începutul lunii mai și se hrănește cu frunzele arborilor ( iar larva ei , cu rădăcinile unor plante ) ; găinușă , gândac - de - mai ( Melolontha melolontha ) . - Carab [ aș ] ( rar folosit , " oaie cu botul negru " < tc . ) + suf . -

 

CĂRĂBUȘEL

CĂRĂBUȘÉL , cărăbușei , s . m . Insectă dăunătoare din ordinul coleopterelor , asemănătoare cu cărăbușul , dar mai mică și mai păroasă decât acesta ( Rhizotrogus solstitialis ) . - Cărăbuș + suf . -

 

CALAICAN

CALAICÁN s . n . Denumire populară dată sulfatului de fier , de culoare verde când este cristalizat , solubil în apă , întrebuințat ca dezinfectant , colorant , în tăbăcărie și împotriva dăunătorilor din agricultură . [ Var . : calacán , călacán s .

 

CAR

CAR ^3 , caruri , s . n . Piesă cilindrică mobilă pe care se fixează hârtia la mașina de scris , făcând posibilă ( prin deplasare ) scrierea succesivă a literelor și a rândurilor . - După engl . [ typewriter ] carriage , fr . chariot . CAR ^2 , care , s . n . 1. Vehicul terestru încăpător , cu patru roți , cu tracțiune animală , folosit la tară pentru transportarea poverilor . 2. Cantitate de material care se poate încărca într - un car ^2 ( 1 ) . Un car de lemne . 3. ( Reg . ) Parte a ferăstrăului mecanic alcătuită din două bârne puse pe rotițe , pe care se așază bușteanul pentru a fi prefăcut în scânduri . CAR ^1 , cari , s . m . Nume dat mai multor specii de insecte mici dăunătoare , din ordinul coleopterelor , cu corpul păros și cu picioarele scurte , care trăiesc în lemn și se hrănesc cu

 

CEASORNICAR

CEASORNICÁR , ceasornicari , s . m . 1. Persoană care repară sau vinde ceasuri ( 3 ) . 2. Insectă dăunătoare , mică de 4 - 5 mm , care face galerii în lemnul construcțiilor și al mobilelor și produce zgomote asemănătoare cu tic - tacul ceasului ( Anobium pertinax ) . - Ceasornic + suf . -

 

CIOCĂNITOARE

CIOCĂNITOÁRE , ciocănitori ( ciocănitoare ) , s . f . Nume dat mai multor specii de păsări agățătoare de pădure cu aripile scurte , cu cioc conic , puternic , care ciocănesc coaja copacilor , distrugând insectele dăunătoare și larvele lor ; ghionoaie . - Ciocăni + suf . -

 

CORMORAN

CORMORÁN , cormorani , s . m . Gen de păsări acvatice palmipede , dăunătoare pentru că se hrănesc cu pește , având penele de culoare neagră - verzuie , împestrițate cu alb pe cap și pe gât , cu cioc lung și încovoiat la vârf și cu coada lungă , rigidă ; corb - de - mare ( Phalacrocorax ) ; pasăre care face parte din acest

 

CRIMINAL

... CRIMINÁL^2 , - Ă , criminali , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care conține o intenție nelegiuită , care constituie o crimă , referitor la crimă ; rău , dăunător

 

   Următoarele >>>